Anemia Fanconi este o boală genetică rară care pune viaţa în pericol. Acum, oamenii de ştiinţă au descoperit o genă care pare să joace un rol central în formele cele mai agresive ale acestei afecţiuni ereditare. Rezultatele ar putea elucida numeroase cazuri de pierderi de sarcină inexplicabile şi oferă speranţă pentru un diagnostic precoce şi măsuri de prevenţie.
Anemia Fanconi este o boală genetică rară şi agresivă, care pune viaţa în pericol, afectând capacitatea organismului de a repara ADN-ul deteriorat.
Majoritatea celor afectaţi de această boală genetică rară, în care măduva osoasă nu mai produce suficiente celule sanguine normale, respectiv globule roşii, globule albe şi trombocite, au un risc crescut de malformaţii congenitale şi o predispoziţie ridicată la cancer, în special leucemii şi tumori solide.
Pacienţii supravieţuiesc până la vârsta adultă doar printr-un transplant de măduvă osoasă şi controale regulate pentru prevenirea şi depistarea timpurie a cancerului.
Acum, un nou studiu demonstrează că mutaţiile dintr-o anumită genă implicată în anemia Fanconi duc la o formă şi mai severă a bolii - iar în multe sarcini, fătul care dezvoltă această mutaţie în perioada intrauterină nu supravieţuieşte până la naştere.
O echipă de cercetători de la Universitatea Rockefeller a identificat această genă ca fiind FANCX şi demonstrează, într-un articol publicat în Journal of Clinical Investigation-JCI, cât de importantă este aceasta în procesul de reparare a ADN-ului.
„Ce este atât de remarcabil este severitatea. Vedem multe avorturi spontane sau copii care nu trăiesc mult, ceea ce subliniază importanţa acestei gene şi a căii de reparare a ADN-ului pentru numeroase tipuri de celule stem”, spune Agata Smogorzewska de la Rockefeller, şefa Laboratorului Genome Maintenance, citată într-un comunicat al universităţii.
Despre această afecţiune genetică
Anemia Fanconi este cauzată de mutaţii în gene care controlează un proces de reparare genomică ce îndepărtează legăturile covalente dintre catenele ADN-ului, numite punţi.
Deşi se ştia că gena FANCX este implicată în acest proces, ea nu fusese anterior identificată ca suferind mutaţii la pacienţii cu anemie Fanconi.
„Structurile obţinute prin criomicroscopie electronică au arătat că proteina FANCX formează un complex stabil cu FANCB şi FANCL, două proteine a căror deficienţă duce la anemie Fanconi. Este surprinzător că nu am întâlnit pacienţi cu mutaţii în FANCX”, spune Smogorzewska.
Ulterior, cazul unei familii din New York, cu multiple avorturi spontane şi un nou-născut cu malformaţii severe, incompatibile cu viaţa, a intrat în atenţia unei echipe de la Icahn School of Medicine at Mount Sinai.
Medicii cercetători au solicitat analize de sânge care au diagnosticat nou-născutul cu anemie Fanconi. Prin Programul pentru Boli Nediagnosticate al Universităţii din New York, echipa a utilizat tehnici de secvenţiere, care a inclus analiza întregului exom, pentru a demonstra că au avut loc modificări în gena FANCX, cunoscută atunci sub numele de FAAP100.
Împreună, cercetătorii au confirmat existenţa unei forme de anemie Fanconi necunoscute până atunci, mult mai agresivă, determinată de mutaţii în gena FANCX.
Testele au demonstrat că proteina FANCX lipsea complet la nou-născut, iar calea de reparare a ADN-ului specifică anemiei Fanconi era nefuncţională, lipsindu-i o copie normală a genei.
Rezultatele au stabilit FANCX ca o nouă genă asociată cu o formă neobişnuit de agresivă a bolii.
Astfel, FAAP100 a primit oficial denumirea alternativă FANCX, devenind una dintre cele 23 de gene cunoscute a fi implicate în anemia Fanconi.
Colaborare în cercetarea bolilor rare
Echipa de la Rockefeller a presupus că pacienţii cu anemie Fanconi nu prezentaseră anterior mutaţii în FANCX, deoarece acestea sunt extrem de severe.
„Fără această proteină, este puţin probabil ca fătul să supravieţuiască. Dacă începem să căutăm mutaţii FANCX în familii cu multiple pierderi de sarcină, cred că vom descoperi mulţi părinţi purtători”, explică Smogorzewska.
Cu sprijinul Colegiului Medical Kasturba din India, cercetătorii au identificat şi o a doua familie care suferise două pierderi de sarcină. Analizele efectuate asupra proteinei mutate au indicat absenţa funcţiei sale normale.
Între timp, un grup de cercetători, condus de Detlev Schindler, de la Universitatea din Würzburg, Germania, prezentase un raport preliminar despre mutaţiile FAAP100 în probe celulare prelevate de la un făt, cu patru ani în urmă, concluzionând că aceste mutaţii cauzează anemia Fanconi.
O prezentare susţinută în cadrul unui simpozion organizat de Fanconi Cancer Foundation a dus la coordonarea cercetărilor, iar studiile au apărut simultan în revista JCI.
Oamenii de ştiinţă anticipează că, în viitor, medicii vor putea depista mutaţiile FANCX în cadrul procedurilor de fertilizare in vitro, permiţând selecţia embrionilor sănătoşi pentru implantare.
