Boala coronariană apare atunci când colesterolul se acumulează în pereţii arterelor inimii, ducând la formarea unor plăci. Aceste plăci provoacă iniţial reacţii inflamatorii locale în ţesutul arterial. Pe măsură ce inflamaţia persistă şi plăcile cresc în dimensiune, ele devin instabile şi pot să se rupă, ceea ce poate declanşa un infarct miocardic. Un nou studiu realizat la Cedars-Sinai dezvăluie modul în care un medicament destinat reducerii colesterolului previne infarctul miocardic la persoanele cu boală coronariană, una dintre principalele cauze de deces la nivel mondial.
Cercetătorii au administrat medicamentul evolocumab unui număr de 47 de pacienţi, toţi prezentând acumulări semnificative de placă necalcificată (moale) în arterele coronare. Aceste acumulări de grăsime sunt considerate mai periculoase decât plăcile calcificate, deoarece au o consistenţă mai moale, fiind astfel mai vulnerabil la rupere şi la declanşarea unor complicaţii cardiovasculare.
Medicamentul administrat face parte dintr-o clasă numită inhibitori PCSK9, care pot reduce semnificativ nivelul colesterolului.
„Până acum, atenţia s-a concentrat în special pe efectele de reducere a colesterolului ale inhibitorilor PCSK9” a declarat unul dintre autorii studiului dr. Donghee Han, medic rezident în medicină internă şi cercetător la Cedars-Sinai.
Înainte şi la 18 luni după tratament, cercetătorii au studiat inflamaţia din arterele coronare folosind fluorură de sodiu radioactivă şi imagistică prin tomografie cu emisie de pozitroni (PET).
De asemenea, au utilizat angiografia coronariană prin tomografie computerizată (CCTA), împreună cu o metodă cantitativă bazată pe inteligenţă artificială (AI), dezvoltată la Cedars-Sinai, pentru a măsura modificările inflamaţiei şi volumul plăcilor în arterele coronare.
Investigaţiile imagistice au arătat că, în medie, inflamaţia plăcii s-a redus, iar placa necalcificată a devenit mai mică sub tratamentul cu acest medicament.
„Acest studiu are implicaţii importante pentru înţelegerea modului în care evolocumab îmbunătăţeşte rezultatele cardiovasculare”, a declarat dr. Daniel S. Berman, directorul secţiei de imagistică cardiacă de la Departamentul de Cardiologie al Smidt Heart Institute de la Cedars-Sinai şi autor principal al studiului, publicat luna aceasta în revista JACC: Cardiovascular Imaging.
Rezultatele sugerează că scăderea inflamaţiei ar putea reprezenta un mecanism esenţial prin care aceste medicamente contribuie eficient la reducerea riscului de infarct miocardic.
