Bolile autoimune reprezintă o provocare majoră în practica medicală, afectând sute de milioane de pacienţi din întreaga lume. Între 5 şi 10% din populaţia lumii este afectată de una sau mai multe dintre cele peste 80 de boli autoimune diferite, cele mai frecvente dintre acestea fiind diabetul zaharat de tip 1, scleroza multiplă, artrita reumatoidă, lupusul, boala Crohn, psoriazisul şi sclerodermia. În condiţiile în care opţiunile terapeutice existente sunt limitate, în multe cazuri, o nouă abordare promiţătoare promite nu doar controlul, ci potenţial chiar remisia acestor boli: „vaccinurile inverse”. Unii cercetători susţin că noua abordare, care suprimă o parte specifică a sistemului imunitar în loc să o amplifice, ar putea fi disponibilă în următorii cinci ani.
Bolile autoimune afectează până la 800 de milioane de oameni la nivel mondial, adică aproximativ una din zece persoane. De la scleroză multiplă şi lupus, la diabet zaharat de tip 1, artrită reumatoidă, miastenia gravis şi sclerodermie, aceste boli au în comun acelaşi mecanism: sistemul imunitar atacă propriile structuri ale organismului.
Tratamentele actuale vizează suprimarea acestui răspuns, însă reducerea generalizată a activităţii sistemului imunitar vine cu un preţ ridicat: pacienţii devin vulnerabili la alte boli şi necesită adesea îngrijire zilnică, invazivă.
O schimbare radicală se conturează în tratamentul acestor boli autoimune, odată cu apariţia unor terapii care vizează strict componenta dereglată a sistemului imunitar.
Aceste tratamente sunt cunoscute sub denumirea de „vaccinuri inverse”, deoarece suprimă o parte specifică a sistemului imunitar, spre deosebire de vaccinurile existente, care îl amplifică.
„Este o realizare de referinţă în domeniu. Ne dorim o intervenţie precisă şi controlată, nu una agresivă şi generalizată, în tratamentul acestor afecţiuni”, spune imunologul Stephen Miller, de la Universitatea Northwestern.
O cercetare realizată de dr. Miller, publicată în 2021, în revista Gastroenterology, a fost prima care a demonstrat că vaccinurile inverse pot fi eficiente la oameni. Studiul s-a concentrat pe boala celiacă, în care sistemul imunitar atacă mucoasa intestinală atunci când detectează gluten, o proteină prezentă în grâu şi alte cereale.
Timp de două săptămâni, 33 de pacienţi cu boală celiacă în remisie au ingerat gluten; aproximativ jumătate dintre aceştia primiseră anterior vaccinul invers, iar cealaltă jumătate un placebo.
După cele două săptămâni, cercetătorii au examinat mucoasa intestinală a participanţilor şi au descoperit că grupul vaccinat nu prezenta leziuni, în timp ce grupul placebo arăta o agravare vizibilă a simptomelor.
Ideea de bază a vaccinurilor inverse constă în utilizarea unor nanoparticule sintetice ataşate la proteine specifice asociate cu afecţiunea, numite antigene, pentru a transmite mesaje ţintite şi a antrena sistemul imunitar.
Nanoparticulele imită celule umane muribunde, un proces normal şi constant din organism. Deşi aceste celule sunt „străine”, sistemul imunitar ştie că nu trebuie să le atace. Sistemul imunitar învaţă, astfel, să ignore atât nanoparticulele, cât şi proteinele ataşate şi încetează să mai atace organismul.
„Acest tip de vaccin are rolul de a reprograma răspunsul imun. În urma acestui proces, sistemul imunitar recunoaşte că nu se află în faţa unei ameninţări reale şi nu mai declanşează un atac”, explică Jeffrey Hubbell, bioinginer la New York University (NYU) din SUA.
În 2023, Hubbell şi colegii săi au publicat un studiu revizuit în revista Nature, demonstrând că această metodă poate opri - pe un model replicat la şoareci - scleroza multiplă, o boală în care sistemul imunitar atacă celulele nervoase.
În ultimele opt luni, compania Anokion, fondată de Hubbell pentru a comercializa această tehnologie, a anunţat rezultate pozitive în studii clinice timpurii la oameni, atât în boala celiacă, cât şi în scleroza multiplă.
Descoperirea că anumite molecule cu sarcină negativă pot reantrena sistemul imunitar să nu mai atace propriile ţesuturi a fost „pură întâmplare”, spune imunologul Pere Santamaria, de la Universitatea din Calgary, Canada. El se numără printre primii oameni de ştiinţă care au descoperit acest lucru.
Santamaria şi-a dedicat cariera cercetării diabetului zaharat de tip 1, dar recent a început să exploreze vaccinurile inverse pentru alte boli autoimune, inclusiv colangita biliară primitivă (CBP), o boală rară care afectează canalele biliare din ficat.
Unul dintre avantajele studierii colangitei biliare primitive (CBP) constă în raritatea bolii, ceea ce implică un număr redus de participanţi necesari pentru desfăşurarea studiilor clinice.
Acest lucru permite o autorizare mai rapidă de către autorităţile de reglementare din domeniul sănătăţii. „Odată obţinută aprobarea pentru o afecţiune medicală, ne putem mişca mai eficient şi în direcţia altor aplicaţii terapeutice”, subliniază Pere Santamaria.
Un alt avantaj al vaccinurilor inverse este versatilitatea lor – au potenţialul de a funcţiona într-o gamă largă de boli autoimune.
„Funcţionează de fiecare dată la animale. Am testat-o în multe modele animale diferite”, spune Santamaria.
Desigur, succesul în studiile pe animale nu garantează automat şi o eficienţă la oameni.
În 2023, Bana Jabri, director al Institutului Imagine din Paris, Franţa, a contribuit ca autor la o lucrare de sinteză privind cercetările dedicate vaccinurilor inverse. Este optimistă, dar precaută, subliniind complexitatea sistemului imunitar.
Unele celule imunitare circulă în organism, în timp ce altele rămân în anumite ţesuturi. Jabri afirmă că nu este încă clar dacă tratamentele inverse actuale pot afecta ambele tipuri de celule.
Un beneficiu suplimentar potenţial este faptul că, potrivit majorităţii cercetătorilor, efectul vaccinurilor inverse ar putea persista timp de câteva luni sau chiar mai mult, într-un mod comparabil cu durata efectului multor vaccinuri standard.
În plus, vaccinurile inverse ar putea avea beneficii şi dincolo de bolile autoimune, şi ar putea funcţiona şi în cazul alergiilor, care implică tot un răspuns imunitar exagerat, de această dată la un aliment sau factor de mediu.
În 2022, Miller şi colegul său Lonnie Shea, de la Universitatea din Michigan, au publicat un studiu restrâns pe şoareci alergici la arahide. Cei care au primit vaccinul invers au putut consuma o cantitate semnificativ mai mare de arahide fără simptome, comparativ cu cei fără vaccin.
Anul trecut, Shea a publicat şi un studiu privind sindromul alfa-gal, o alergie severă la carnea roşie cauzată de muşcătura de căpuşă. Şoarecii infectaţi care au primit vaccinul invers au prezentat semnificativ mai puţine simptome decât cei care au primit placebo.
„Am reuşit, practic, să convingem sistemul imunitar că aceste proteine nu sunt periculoase”, a explicat Lonnie Shea.
În aprilie, Hubbell a publicat un nou articol în revista Science Translational Medicine în care arată că o abordare cu un vaccin invers protejează şoarecii alergici de acarienii din praf, un declanşator frecvent al astmului, şi de antigenii din albuşul de ou, un model experimental clasic de alergie. Protecţia s-a menţinut în faţa expunerilor repetate, timp de câteva luni.
Este greu de estimat când ar putea fi autorizate primele vaccinuri inverse pentru uz uman. Oamenii de ştiinţă de la mai multe companii de biotehnologie, nou-înfiinţate, lucrează la dezvoltarea acestor tratamente. Şi companiile farmaceutice mari sunt interesate şi colaborează deja cu aceste startup-uri.
În decembrie, compania americană de biotehnologie Genentech a anunţat un parteneriat cu compania fondată de Miller şi Shea (Cour Pharmaceuticals), care ar putea ajunge la 900 de milioane de dolari.
Anul trecut, Parvus Therapeutics, startup-ul fondat de Santamaria, a intrat în colaborare cu gigantul farmaceutic american AbbVie. Mai multe vaccinuri inverse se află acum în faza a doua a studiilor clinice, pentru a evalua eficacitatea acestora la oameni.
Unii oameni de ştiinţă estimează că primele vaccinuri inverse ar putea fi disponibile în 3–5 ani. Alţii sunt mai prudenţi.
Chiar şi aşa, aproape toţi sunt optimişti. „Acum 20 de ani, v-aş fi spus că aşa ceva nu e posibil, absolut deloc. Astăzi pot spune că se va întâmpla, fără îndoială”, spune Miller.