O afecţiune a vaselor de sânge din creier, rar cunoscută în afara mediului medical, este asociată cu un risc mult mai mare de apariţie a demenţei la vârstnici. Datele provin dintr-o analiză de amploare realizată în Statele Unite, care arată că riscul este crescut chiar şi în absenţa unui AVC (accident vascular cerebral).
Angiopatia amiloidă cerebrală este o boală a creierului caracterizată prin acumularea unei proteine numite amiloid la nivelul vaselor de sânge cerebrale. În timp, aceste depuneri slăbesc pereţii vasculari şi pot afecta funcţionarea normală a creierului.
Un studiu de amploare arată că persoanele diagnosticate cu această afecţiune au un risc de aproximativ patru ori mai mare de a dezvolta demenţă în decurs de cinci ani, indiferent dacă au suferit sau nu un AVC.
Rezultatele vor fi prezentate la International Stroke Conference 2026, organizată de American Stroke Association, care va avea loc la New Orleans, în perioada 4–6 februarie.
În mod obişnuit, mici cantităţi de amiloid se pot acumula în vasele cerebrale odată cu înaintarea în vârstă, fără a produce simptome. Diagnosticul de angiopatie amiloidă cerebrală este stabilit atunci când aceste depuneri devin suficient de extinse pentru a produce leziuni vasculare şi tulburări ale funcţiei cerebrale.
În formele avansate, pereţii vaselor se pot fisura, permiţând sângelui să se infiltreze în ţesutul cerebral, ceea ce duce la AVC hemoragic.
Afecţiunea este cunoscută şi pentru asocierea frecventă cu declinul cognitiv şi cu boala Alzheimer.
Pentru a evalua legătura dintre angiopatia amiloidă cerebrală, AVC şi demenţă, cercetătorii au analizat datele medicale din sistemul Medicare pentru 1.909.365 de persoane cu vârsta de 65 de ani şi peste, monitorizate între 2016 şi 2022. Analiza s-a concentrat pe apariţia unor noi diagnostice de demenţă şi pe influenţa separată sau combinată a angiopatiei amiloide cerebrale şi a unui AVC, atât ischemic, cât şi hemoragic.
Participanţii au fost monitorizaţi în timp, fiind încadraţi succesiv în patru situaţii clinice distincte: fără angiopatie amiloidă cerebrală şi fără AVC, cu angiopatie amiloidă cerebrală fără AVC, cu AVC fără angiopatie amiloidă cerebrală sau cu ambele afecţiuni concomitent. Această abordare a permis identificarea momentului la care a fost diagnosticată demenţa.
Analiza a arătat că riscul de demenţă a fost ridicat chiar şi în lipsa unui AVC. La cinci ani de la diagnostic, aproximativ 42% dintre persoanele cu angiopatie amiloidă cerebrală au dezvoltat demenţă, comparativ cu 10% dintre cele fără această afecţiune.
Persoanele cu angiopatie amiloidă cerebrală şi AVC au avut un risc de 4,5 ori mai mare de a primi un diagnostic de demenţă faţă de cei fără niciuna dintre afecţiuni. Riscul a fost similar, de 4,3 ori mai mare, şi la pacienţii cu angiopatie amiloidă cerebrală fără antecedente de AVC. În schimb, persoanele care au suferit un AVC, dar nu şi angiopatie amiloidă cerebrală, au prezentat un risc de 2,4 ori mai mare de demenţă.
Autorii subliniază că nivelul similar al riscului de demenţă la pacienţii cu angiopatie amiloidă cerebrală, indiferent de prezenţa unui AVC, sugerează că mecanismele care nu sunt legate direct de accidentul vascular cerebral joacă un rol important în declinul cognitiv asociat acestei afecţiuni. Ei atrag atenţia asupra necesităţii evaluării proactive a funcţiei cognitive după stabilirea diagnosticului, pentru a identifica mai devreme tulburările de memorie şi gândire.
Un articol care însoţeşte studiul evidenţiază rolul major al bolilor vaselor mici cerebrale în apariţia demenţei. Angiopatia amiloidă cerebrală apare frecvent alături de boala Alzheimer, ceea ce amplifică riscul de deteriorare cognitivă. Deşi riscul de demenţă este cunoscut după orice tip de AVC, datele sugerează un impact şi mai mare în cazul angiopatiei amiloide cerebrale.
Steven M. Greenberg, medic, doctor în ştiinţe medicale şi fost preşedinte al International Stroke Conference, autor al unui articol pe această temă, apărut recent în revista Stroke, a subliniat implicaţiile mai largi ale rezultatelor.
„Bolile vaselor mici ale creierului reprezintă o cauză importantă a demenţei. Acest lucru este valabil în special pentru angiopatia amiloidă cerebrală, care apare frecvent împreună cu boala Alzheimer, amplificând substanţial riscul. Ştim că există un risc de demenţă după orice tip de AVC, însă aceste date sugerează un risc şi mai mare la pacienţii cu angiopatie amiloidă cerebrală”.
Experţii spun că bolile vaselor cerebrale mici joacă un rol major în demenţă. Greenberg, profesor de neurologie la Harvard Medical School din Boston, nu a fost implicat în realizarea studiului. Credit: Copyright American Heart Association, 29 ianuarie 2026
Cercetătorii menţionează şi câteva limitări ale analizei.
Studiul s-a bazat pe coduri de diagnostic din documentele administrative ale respectivului program de asigurare medicală, nu pe evaluări clinice detaliate, ceea ce poate duce la erori. De asemenea, nu au fost disponibile date imagistice pentru confirmarea diagnosticului de angiopatie amiloidă cerebrală sau AVC. Autorii consideră necesare studii viitoare prospective, cu metode standardizate de diagnostic, pentru a confirma aceste rezultate.
Analiza a inclus persoane cu vârsta medie de 73 de ani, dintre care 54% erau femei. În perioada studiată, doar 752 de participanţi, reprezentând 0,04% din eşantion, au primit un diagnostic de angiopatie amiloidă cerebrală.
Notă: Acest articol se bazează pe un rezumat ştiinţific al studiului care va fi prezentat la International Stroke Conference 2026. Rezumatele prezentate la reuniunile ştiinţifice ale American Heart Association şi American Stroke Association nu sunt evaluate prin proces de peer-review (evaluarea comunităţii ştiinţifice), iar rezultatele sunt considerate preliminare până la publicarea unui articol complet într-o revistă ştiinţifică.
