Creşterea bugetului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) pentru decontarea medicamentelor este o măsură pozitivă, dar insuficientă, fiind necesară introducerea rapidă a calculului diferenţiat al taxei clawback pentru menţinerea pe piaţă a medicamentelor ieftine, a precizat miercuri Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice (APMGR), într-un comunicat.
Marţi, Ministerului Sănătăţii a anunţat că bugetul CNAS destinat consumului de medicamente ar putea creşte cu valoarea inflaţiei cumulată din anul 2012 până în prezent, după o întâlnire la care au participat ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, preşedintele CNAS, Răzvan Vulcănescu, şi reprezentanţii producătorilor de medicamente generice şi inovative.
Propunerea autorităţilor vine în contextul în care bugetul pentru medicamente din România nu a mai fost modificat de cinci ani.
Calculele 360medical.ro arată că, dacă se cumulează ratele medii anuale ale inflaţiei înregistrate în perioada 2013-2017, bugetul CNAS pentru decontarea medicamentelor ar urma să fie majorat cu circa 4,5%. Dacă se ia în calcul şi rata medie anuală a inflaţiei din 2018 (4,2% în august 2018, potrivit datelor INS), majorarea ar putea fi mult mai mare.
Însă asociaţia producătorilor de generice consideră că indexarea bugetului CNAS cu inflaţia nu este o măsură suficientă pentru a preveni dispariţia de pe piaţă a medicamentelor ieftine, utilizate de peste 8,5 milioane de pacienţi şi, în marea lor majoritate, fabricate în România.
APMGR solicită Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Finanţelor să promoveze în guvern, în regim de urgenţă, o măsură pentru calcul diferenţiat al taxei clawback, în funcţie de preţul de referinţă generic.
Potrivit simulărilor CNAS, prin introducerea acestei metode, încasările din taxa clawback ar fi fost mai mici cu cel mult 0,11 milioane lei în perioada 1 ianuarie 2018 - 1 aprilie 2019, impactul fiind considerat nesemnificativ de APMGR.
Dacă se aplica metoda calculului diferenţiat, taxa clawback s-ar fi redus pentru medicamentele ieftine la 18,6% în trimestrul IV al acestui an, faţă de nivelul de 27,5% la modul actual de calcul al taxei.
În schimb, pentru medicamentele inovative scumpe, impactul ar fi fost marginal, consideră asociaţia.
"Nu vorbim despre o măsură injustă pentru producătorii de medicamente inovative scumpe, care ar trebui să plătească o taxă marginal mai ridicată, ci de înlăturarea inechităţii existente în prezent, prin care medicamentele ieftine sunt taxate mai mult decât cele scumpe", a declarat preşedintele APMGR, Adrian Grecu, citat în comunicat.
În prezent, taxa clawback reprezintă 34% din preţul de producător pentru medicamentele sub 25 de lei, în comparaţie cu circa 24% pentru medicamentele peste 3.000 lei.
Potrivit asociaţiei, aplicarea uniformă a taxei clawback a dus la crearea unor dezechilibre majore în asigurarea accesului la tratament al pacienţilor prin dispariţia a mii de medicamente esenţiale cu preţ redus.
APMGR susţine din nou, reluând o estimare anterioară, că 2.300 de medicamente vor dispărea de pe piaţă în perioada imediat următoare, completând lista celor aproape 2.000 de medicamente retrase de producători în decursul ultimilor doi ani.
Introducerea calculului diferenţiat concomitent cu introducerea de noi medicamente pe lista celor compensate reprezintă singurele măsuri care pot opri dispariţia medicamentelor ieftine din România, consideră asociaţia.
