Testul de sânge PSA reduce cu 13% riscul de deces prin cancer de prostată, potrivit unui studiu, dar poate duce şi la depistarea excesivă a cazurilor care nu necesită tratament.
Cancerul de prostată rămâne una dintre cele mai frecvente forme de cancer la nivel mondial, cu aproximativ 330.000 de cazuri noi estimate în Uniunea Europeană (UE) doar în anul 2022.
Un test de sânge utilizat pentru depistarea precoce a cancerului de prostată ar putea reduce semnificativ riscul de deces prin această boală, potrivit unui amplu studiu european care a urmărit evoluţia pacienţilor timp de peste două decenii.
Cercetarea, publicată în revista New England Journal of Medicine - NEJM, arată că monitorizarea regulată a nivelului de antigen specific prostatic (PSA) în sânge - o analiză de sânge care măsoară nivelul PSA, o proteină produsă de prostată, scade riscul de mortalitate prin cancer de prostată cu 13%.
Totuşi, autorii studiului atrag atenţia că testarea pe scară largă poate duce şi la supradiagnosticare - identificarea unor forme de boală care nu ar fi devenit niciodată periculoase.
Studiul a început în 1993, fiind iniţial derulat în Olanda şi Belgia, iar ulterior extins în Franţa, Finlanda, Italia, Spania, Suedia şi Elveţia.
Peste 162.000 de bărbaţi cu vârste între 55 şi 69 de ani au fost incluşi, fiind împărţiţi aleatoriu în două grupuri: unii au fost invitaţi periodic la testarea PSA, iar ceilalţi nu au fost supuşi screeningului.
După o perioadă mediană de urmărire de 23 de ani, cercetătorii au observat că bărbaţii testaţi regulat aveau o probabilitate mai mare de a fi diagnosticaţi cu cancer de prostată, dar şi un risc cu 13% mai mic de a muri din această cauză. Concret, o viaţă a fost salvată pentru fiecare 456 de bărbaţi invitaţi la screening şi pentru fiecare 12 diagnosticaţi cu cancer de prostată.
Specialişti independenţi, care nu au participat la studiu, subliniază că screeningul trebuie utilizat cu prudenţă. Multe dintre formele cu grad scăzut ale cancerului de prostată evoluează extrem de lent şi nu pun în pericol viaţa, astfel încât descoperirea lor poate genera anxietate şi tratamente inutile, cu efecte adverse semnificative. Printre acestea se numără disfuncţia erectilă sau incontinenţa urinară, rezultate ale unor proceduri chirurgicale sau radioterapii aplicate în cazuri care nu necesitau intervenţie.
În ultimii ani, tot mai mulţi experţi au propus reclasificarea formelor cu creştere lentă, mai ales la bărbaţii în vârstă, pentru a evita etichetarea lor drept cancer şi tratamentele invazive asociate.
Autorii studiului recomandă ca strategiile viitoare de screening să găsească un echilibru între beneficiile testării PSA regulate şi reducerea riscului de supradiagnosticare.
