Intestinul uman găzduieşte o reţea densă de microorganisme, cunoscută ca microbiom intestinal, care contribuie activ la menţinerea sănătăţii noastre. Aceste microorganisme ajută la digestie, antrenează sistemul imunitar şi ne protejează împotriva invadatorilor periculoşi. Totuşi, această protecţie poate fi perturbată, şi nu doar de antibiotice, ci şi de alte tipuri de medicamente, potrivit unui studiu realizat în Germania.
Noul studiu, realizat de cercetători din cadrul Universităţii din Tübingen (Germania) şi publicat în revista Nature, arată că multe medicamente care vizează diverse afecţiuni pot schimba şi microbiomul într-un mod care permite agenţilor patogeni să colonizeze mai uşor intestinul şi să provoace infecţii.
În cadrul studiului, coordonat de prof. Lisa Maier de la Universitatea din Tübingen, cercetătorii au studiat 53 de medicamente (non-antibiotice) frecvent utilizate, inclusiv tratamente pentru alergii, antidepresive şi hormoni.
Efectele lor au fost testate în laborator în comunităţi microbiene intestinale sintetice şi reale. Rezultatul testelor a indicată că aproximativ o treime dintre aceste medicamente au favorizat dezvoltarea bacteriilor Salmonella, care pot provoca diaree severă.
„Dimensiunea fenomenului a fost complet neaşteptată. Multe dintre aceste non-antibiotice inhibă bacteriile intestinale benefice, în timp ce microbii patogeni, cum ar fi Salmonella Typhimurium, sunt imuni. Astfel apare un dezechilibru în microbiom, care oferă un avantaj agenţilor patogeni”, a afirmat prof. Lisa Maier, citată într-un comunicat al Universităţii din Tübingen.
Agenţii patogeni rămân, bacteriile protectoare dispar
Cercetătorii au observat un efect similar la şoareci, unde anumite medicamente au dus la o proliferare mai mare a bacteriilor Salmonella. Consecinţa: o evoluţie mai severă a salmonelozei, caracterizată prin apariţie rapidă şi inflamaţie intensă.
Acest proces a implicat multiple niveluri de interacţiuni moleculare şi ecologice, relatează autorii principali ai studiului, Anne Grießhammer şi Jacobo de la Cuesta, din grupul de cercetare condus de prof. Maier.
Astfel, medicamentele au redus biomasa totală a microbiotei intestinale, au afectat biodiversitatea sau au eliminat în mod specific microbii care, în mod normal, concurează pentru nutrienţi cu agenţii patogeni.
Acest lucru a dus la o modificare a microbiomului, creând un mediu mai favorabil pentru microbii patogeni, cum ar fi Salmonella, care au reuşit astfel să se înmulţească nestingherit.
„Rezultatele noastre arată că atunci când luăm medicamente, trebuie să ţinem cont nu doar de efectul terapeutic dorit, ci şi de influenţa asupra microbiomului. Chiar şi medicamente considerate inofensive pot, metaforic vorbind, să facă să se prăbuşească ‘zidul de foc microbian’ al intestinului”, a menţionat Anne Grießhammer.
Cercetătorii recomandă ca efectul medicamentelor asupra microbiomului să fie inclus sistematic în cercetările din faza de cercetare-dezvoltare - în special pentru clasele de medicamente precum antihistaminice, antipsihotice sau modulatori selectivi ai receptorilor de estrogen, precum şi în combinaţiile medicamentoase.
Echipa condusă de prof. Maier a dezvoltat o nouă tehnologie de testare de mare capacitate („high-throughput”) care permite evaluarea rapidă şi fiabilă a modului în care medicamentele influenţează rezistenţa microbiomului în condiţii standardizate.
Potrivit autorilor studiului, aceste descoperiri solicită o regândire a cercetării farmaceutice: în viitor, medicamentele ar trebui evaluate nu doar farmacologic, ci şi microbiologic.
