Într-o perioadă în care neurotehnologia evoluează rapid, o nouă analiză oferă noi informaţii esenţiale pentru specialiştii din domeniul sănătăţii: cât de aproape suntem de utilizarea pe scară largă a interfeţelor creier-calculator implantabile pentru a ajuta pacienţii cu afecţiuni motorii? Un registru global şi o evaluare critică a studiilor existente oferă indicii asupra impactului clinic şi direcţiilor de dezvoltare.
O analiză publicată miercuri în revista Advanced Science scoate în evidenţă progresul cercetărilor dedicate interfeţelor implantabile creier-calculator (iBCI), tehnologii capabile să decodeze semnalele transmise de creier şi să le transforme în comenzi pentru diverse dispozitive externe, cu scopul de a oferi sprijin persoanelor care suferă de dizabilităţi, cum ar fi pierderea controlului asupra membrelor sau a capacităţii de vorbire.
Cercetătorii au identificat 112 studii care analizează interfeţele creier-calculator implantabile, iar aproape jumătate dintre acestea au fost publicate după 2020, semn că domeniul se află într-o expansiune accelerată.
În total, au fost documentaţi 80 de participanţi la aceste studii, cei mai mulţi implicaţi în cercetări realizate în Statele Unite. Totuşi, interesul pentru această tehnologie creşte rapid şi în alte regiuni, precum Europa, China şi Australia, unde numărul proiectelor dedicate iBCI este în continuă creştere.
Analiza a evidenţiat că tehnologiile iBCI sunt deja folosite pentru a permite controlul unor dispozitive precum proteze robotizate sau echipamente digitale uzuale, oferind utilizatorilor posibilitatea de a interacţiona direct cu tehnologia prin semnale cerebrale.
Cu toate acestea, majoritatea studiilor s-au concentrat pe măsurarea performanţei tehnice a acestor sisteme, cât de bine funcţionează dispozitivele, şi nu pe impactul lor real asupra stării de sănătate a pacienţilor.
Doar 17,9% dintre studii au evaluat efectiv rezultatele clinice, iar atunci când acestea au fost analizate, au variat considerabil, în principal din cauza metodelor diferite şi a diversităţii pacienţilor implicaţi. Acest lucru sugerează că, deşi tehnologia promite mult, încă nu există o imagine clară asupra beneficiilor clinice directe pentru pacienţi.
„Interfeţele creier-calculator implantabile au un potenţial enorm, însă provocarea esenţială este demonstrarea eficacităţii lor. În această analiză, oferim cea mai recentă estimare a numărului global de participanţi la studii clinice cu iBCI şi examinăm ce indicatori de rezultat sunt utilizaţi”, a declarat autoarea principală Esmee Dohle, de la Oxford University Hospitals din Marea Britanie.
Aceste informaţii sunt folosite pentru a formula recomandări concrete privind designul viitoarelor studii clinice cu iBCI.
Echipa a creat primul registru global dedicat participanţilor la studii cu iBCI, oferind o evidenţă detaliată a persoanelor implantate, a locurilor în care au avut loc implantările şi a tipurilor de dispozitive folosite.
„Acest registru global reprezintă un punct de plecare esenţial, iar acum comunitatea ştiinţifică are ocazia să contribuie activ prin feedback. Această colaborare va permite îmbunătăţirea continuă a registrului, facilitând o monitorizare mai clară a progreselor în domeniul iBCI, reducând riscul ca studiile să se repete inutil şi orientând mai eficient cercetările viitoare către nevoile clinice reale”, a adăugat autorul corespondent Jamie Brannigan, de la University College London, din Marea Britanie, şi Mount Sinai Hospital, din Statele Unite.
Neuralink a implantat dispozitivul său de interfaţă creier-computer (BCI) la încă 2 participanţi weekend-ul trecut
Compania deţinută de Elon Musk îşi propune să ajute persoanele paralizate să utilizeze computerele şi smartphone-urile doar cu ajutorul gândurilor. Tehnologia funcţionează prin conectarea sistemului nervos al pacientului la dispozitive capabile să interpreteze activitatea cerebrală.
Este pentru prima dată când compania de neurotehnologie a efectuat două intervenţii chirurgicale într-o singură zi, a precizat Neuralink pe platforma X, deţinută de Musk.
„Ambii participanţi se recuperează bine şi sunt într-o stare de spirit excelentă”, a transmis compania, fără a oferit detalii suplimentare despre starea de sănătate sau amplasamentul participanţilor.
Neuralink a anunţat în 2023 că autoritatea americană de reglementare din domeniul sănătăţii, FDA, i-au acordat permisiunea de a testa dispozitivul pe oameni. Primul implant a fost realizat în ianuarie 2024, la un bărbat paralizat în urma unei leziuni ale măduvei spinării. Implantul i-a permis acestuia să joace jocuri video şi şah pe calculator.
După implantarea dispozitivului la cel de-al treilea participant, în luna ianuarie, Musk şi-a exprimat speranţa că tehnologia va putea fi extinsă la încă 20–30 de persoane până la sfârşitul acestui an.
Dispozitivul Neuralink se află încă în faza incipientă a studiilor clinice, fiind testat în ceea ce priveşte siguranţa şi funcţionalitatea la persoane cu afecţiuni medicale care le limitează mobilitatea.
Alţi participanţi la studiile companiei suferă de leziuni ale măduvei spinării sau scleroză laterală amiotrofică (SLA), boală care afectează progresiv capacitatea pacienţilor de a-şi mişca membrele şi corpul.
Însă Musk a promovat această tehnologie ca fiind una care ar putea, într-o zi, să aibă un impact mult mai larg.
„Neuralink va aduce beneficii care va transforma vieţile a milioane, poate chiar miliarde de oameni. Imaginaţi-vă că o persoană dragă poate merge din nou sau că un părinte cu demenţă îşi recunoaşte copilul”, a scris Musk pe X, după anunţul privind noile intervenţii chirurgicale.
Neuralink este una dintre numeroasele companii care lucrează la interfeţe creier-computer.
Alte studii explorează utilizarea acestor tehnologii pentru pacienţi cu paralizie cerebrală, demenţă, AVC (accident vascular cerebral) şi alte probleme de sănătate, potrivit unei baze de date clinice din Statele Unite.
