Un nou studiu sugerează că un marker clinic al inflamaţiei, uşor disponibil şi ieftin, ar putea fi esenţial în estimarea rezultatelor pacienţilor cu Covid-19.
Datorită progreselor în opţiunile de tratament, un diagnostic de Covid-19 nu mai este la fel de înfricoşător ca odinioară, cel puţin pentru majoritatea oamenilor.
Un nou studiu sugerează că acum ar putea fi mai uşor de estimat cine este cel mai probabil să sufere de simptome mai grave ale bolii pe baza numărului de leucocite (celule albe din sânge).
Rezultatele studiului au fost publicate online marţi, în revista Menopause, jurnalul Societăţii de menopauză.
Milioane de oameni din întreaga lume suferă de efectele continue ale Covid-19 - care este cauzat de coronavirusul SARS-CoV-2 - chiar şi la câteva luni după diagnosticul iniţial. Deteriorarea cognitivă şi oboseala sunt cele mai frecvente simptome persistente, deteriorarea cognitivă afectând 70% dintre pacienţi. Adulţii în vârstă - în special femeile - sunt cei mai expuşi riscului.
Deşi profesioniştii din domeniul sănătăţii ştiu mult mai multe despre Covid-19 decât ştiau la începutul pandemiei în 2020, există încă multe întrebări care persistă cu privire la efectul bolii asupra corpului uman. Deşi este considerată în primul rând o boală respiratorie, au fost documentate efecte susţinute asupra mai multor sisteme de organe. Studiile anterioare au arătat un răspuns imunitar excesiv la o infecţie cu SARS-CoV-2.
Cercetătorii din acest ultim studiu, bazat pe analiza secundară a datelor din Iniţiativa pentru sănătatea femeilor, au căutat să înţeleagă mai bine factorii de risc preexistenţi care pot face anumiţi adulţi - în special femeile în vârstă aflate în postmenopauză - mai vulnerabili la simptome continue mai grave. În mod specific, ei au examinat dacă numărul de leucocite (un marker clinic disponibil pe scară largă al inflamaţiei sistemice) a fost asociat cu rezultatele bolii Covid.
Pe baza rezultatelor, cercetătorii au concluzionat că numărul leucocitelor este un predictor independent al severităţii simptomelor Covid la femeile aflate la postmenopauză.
Aceste rezultate extind dovezile conform cărora inflamaţia de grad scăzut nu este doar un rezultat al severităţii simptomelor bolii, ci poate precede şi infecţia acută. Sunt necesare cercetări suplimentare în acest domeniu, dar această activitate iniţială este promiţătoare, deoarece numărul de leucocite reprezintă un marker clinic uşor accesibil şi ieftin.
După cum subliniază autorii, sechelele post-acute ale infecţiei respiratorii severe cu coronavirus 2 afectează semnificativ calitatea vieţii, ducând adesea la o invaliditate severă.
„Acest efect este deosebit de pronunţat la femei, care se confruntă deja cu rate mai mari de afectare cognitivă după menopauză. Prin înţelegerea factorilor de bază, putem aborda mai bine aceste provocări şi putem acţiona pentru a atenua cascada de simptome care urmează”, a precizat dr. Monica Christmas, director medical asociat pentru Societatea de menopauză, într-un comunicat.
