Cercetări recente oferă tot mai multe dovezi că sistemul imunitar al femeilor şi al bărbaţilor nu funcţionează identic. Diferenţele biologice, influenţate de factori genetici şi hormonali, pot explica de ce femeile sunt mai vulnerabile la anumite boli autoimune şi alergii severe. Un nou studiu arată că o singură genă ar putea juca un rol esenţial în această diferenţă.
Oamenii de ştiinţă au descoperit o diferenţă esenţială între sistemul imunitar al bărbaţilor şi al femeilor, care se reduce la o singură genă.
Se ştie că diferenţele biologice între sexe influenţează funcţionarea sistemului imunitar, femeile fiind adesea mai grav afectate de boli autoimune sau de afecţiuni alergice.
Acum, oamenii de ştiinţă de la Universitatea York, din Anglia, au identificat gena Malat1 drept un factor semnificativ în reglarea răspunsurilor imune ale celulelor imune feminine, dar nu şi ale celor masculine.
Echipa a studiat celulele T, o componentă esenţială a sistemului nostru imunitar, atât în laborator, cât şi în modele animale de inflamaţie.
Studiul s-a concentrat pe un tip de celule imune numite celule Th2 (T helper 2), care protejează organismul împotriva infecţiilor parazitare, cum ar fi schistosomiaza*, dar în acelaşi timp favorizează alergii severe, cum ar fi astmul grav.
Aceste celule sunt un tip specializat de celule T helper, adică un subgrup al limfocitelor T CD4+, care joacă un rol esenţial în coordonarea răspunsului imun. Funcţia lor principală este de a stimula alte celule ale sistemului imunitar prin secreţia de citokine specifice.
„Malat1 pare să fie parte a unei imagini mai ample care explică de ce celulele T feminine sunt diferite. Este o genă care produce un ARN, dar nu o proteină. Este remarcabil faptul că, deşi este prezentă atât în celulele T feminine, cât şi în cele masculine, pare să funcţioneze diferit în celulele feminine”, a declarat profesorul Dimitris Lagos, de la Universitatea York şi Hull York Medical School, citat într-un comunicat.
Peste 240 de milioane de oameni sunt afectaţi de astm la nivel mondial, dintre care un sfert prezintă forme severe, iar peste 60% dintre pacienţii adulţi cu forme severe sunt femei.
De asemenea, peste 200 de milioane de oameni sunt afectaţi de schistosomiază, o boală provocată de paraziţi helminţi („viermi intestinali”), cu peste 100 de milioane de adolescente şi 138 de milioane de femei însărcinate care trăiesc în zone endemice - regiuni unde o anumită boală este prezentă în mod constant, „făcând parte” din peisajul medical local, şi afectează o parte semnificativă a populaţiei pe termen lung..
Echipa a descoperit că, la şoarecii femele, celulele Th2 nu s-au dezvoltat corespunzător în timpul inflamaţiei pulmonare atunci când genele Malat1 lipseau.
Totuşi, acest defect nu a fost observat la şoarecii masculi.
„Observăm o scădere a funcţiei celulelor imune la femele atunci când această gene lipseşte. Pierderea sa perturbă modul în care se dezvoltă celulele imune - în special capacitatea acestora de a produce molecule importante implicate în răspunsurile inflamatorii, numite citokine. Acest lucru contribuie la dezvoltarea rapidă a unui corp de cunoştinţe care încearcă să explice de ce bărbaţii şi femeile răspund uneori diferit la aceeaşi infecţie, alergen, factor declanşator al inflamaţiei sau terapie imunitară, şi demonstrează că o abordare unică de tratament pentru toţi pacienţii nu este întotdeauna eficientă”, a explicat prof. Lagos.
O mai bună înţelegere a biologiei celulelor imune feminine ar putea deschide calea către tratamente mai eficiente, personalizate în funcţie de diferenţele biologice dintre sexe, pentru bolile sistemului imunitar - de la infecţii care afectează milioane de oameni din cele mai sărace comunităţi ale lumii, până la afecţiuni frecvente, precum astmul sever.
Următoarea etapă a cercetării este de a examina aceste rezultate în celulele imune umane şi de a explora modul în care gena Malat1 acţionează pentru a regla fin răspunsurile imune, ceea ce ar putea duce la dezvoltarea unor tratamente mai eficiente.
Studiul a fost publicat joi, în The Journal of Immunology.
NOTĂ: *Schistosomiaza, boală cunoscută şi sub numele de bilharzioză, febra melcului, şi febra Katayama, este o infecţie parazitară cauzată de trematode, cunoscute şi sub numele de schistosome, care sunt paraziţi din categoria viermilor plaţi ce traiesc în ape dulci.
