Un dispozitiv portabil, bazat pe o tehnologie de tip „laborator-pe-cip/lab-on-a-chip”, le-ar putea permite oamenilor de ştiinţă să urmărească în timp real modul în care boala Alzheimer afectează celulele creierului, oferind o abordare nouă şi mai accesibilă pentru cercetare şi diagnostic.
Cercetătorii de la Universitatea Concordia şi Universitatea McGill au dezvoltat o platformă care simulează procesele celulare implicate în evoluţia bolii Alzheimer. Dispozitivul permite studierea modului în care microgliile - celulele imunitare ale creierului - reacţionează la mici aglomerări toxice de fragmente proteice numite oligomeri de beta-amiloid (AβO), considerate un marker esenţial al bolii.
În condiţii normale, microgliile elimină aceste proteine toxice, protejând neuronii. În Alzheimer însă, ele devin hiperactivate, eliberând molecule inflamatorii care provoacă deteriorarea ţesutului nervos.
Cipul funcţionează prin trecerea unui flux lichid peste microglii aflate într-un canal microscopic, pentru a testa cât de bine aderă acestea la suprafaţă. Expunerea prelungită sau la concentraţii ridicate de oligomeri de beta-amiloid face ca microgliile să îşi piardă treptat capacitatea de a se fixa - un indiciu fizic că boala progresează.
Spre deosebire de metodele tradiţionale, care necesită coloranţi sau anticorpi speciali pentru a marca celulele ori proteinele şi oferă doar imagini statice, noul dispozitiv nu are nevoie de o astfel de „etichetare” şi permite monitorizarea continuă a comportamentului celular. După 24 de ore de expunere la niveluri ridicate de AβO, celulele imunitare au pierdut complet aderenţa, semn că îşi pierduseră funcţionalitatea.
Studiul arată că un sistem portabil şi cu costuri reduse poate surprinde modificări subtile ale activităţii celulelor imune implicate în Alzheimer, devenind un instrument promiţător atât pentru diagnosticare, cât şi pentru testarea de medicamente.
Cercetarea a fost publicată în revista Microsystems & Nanoengineering.
