Preşedintele Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), Dr. Radu Răşinar, a vorbit, în cadrul Forumul Inovaţiei în Sănătate 2025, organizat de ARPIM pe 29 octombrie, la Palatul Parlamentului din Bucureşti, sub titlul „Inovaţia farmaceutică: motor de competitivitate – România în dialog cu Europa”, despre trei direcţii importante în privinţa accesului pacienţilor la medicamente inovative în România: accesul la terapii care nu au alternativă terapeutică, finanţarea şi cheltuirea eficientă a resurselor şi cum poate România să devină o ţară competitivă pentru investiţiile industriei inovatoare. Preşedintele ARPIM a subliniat că, deşi România “a pierdut ritmul” în privinţa accesului la medicamente inovoatoare în raport cu alte state europene, are acum un moment oportun pentru a avansa mai repede, ca urmare a noilor strategii europene în acest sector.
“Sunt câteva căi pe care le avem la îndemână. Una dintre ele este legată de modelele de bună practică, pe care trebuie să le adaptăm unui moment unic pe care România îl are şi care se leagă de momentul digitalizării activelor de date, a abilităţii de a lua decizii informate în anii care urmează”, a spus dr. Radu Răşinar.
Un alt aspect important este legat de evidenţele ştiinţifice şi despre modalităţile de a le transpune în motivele pentru care se iau decizii terapeutice în România.
“Suntem 29 de companii care reprezintă industria inovatoare din România, o industrie care a evoluat foarte mult în aceşti ani şi care, dincolo de a propune medicamente, înţelege că, de fapt, terapiile potrivite pacientului sunt cele care fac diferenţa”, a spus dr. Răşinar.
Preşedintele ARPIM a prezentat mai multe date, din surse reputate, care indică sursa decalajelor din România în privinţa accesului la medicamente inovatoare.
“Vreau să supun atenţiei o evidenţă, că momentul pe care îl trăim în medicină, şi nu numai în medicină, progresul tehnologic este unul unic. Viteza în ultimii 10-15 ani a progresului ştiinţific este una uriaşă”, a punctat dr. Răşinar.
Astfel, supravieţuirea la 5 ani a crescut semnificativ la mai multe tipuri de cancer, datorită terapiilor inovatoare. În cancerul pulmonar metastatic, imunoterapia a dublat supravieţuirea.
Aceste date se transformă în creşterea speranţei de viaţă sănătoase şi în câştiguri economice, prin avantaje de productivitate, potrivit studiilor realizate.
România a alocat puţin pentru medicamente şi foarte puţin pentru medicamente inovatoare, fiind pe ultimele locuri în UE din acest punt de vedere.
“Există un mit în societate, că se cheltuie mulţi bani cu medicamentele. Uitându-te în diverse proporţii, poate părea aşa, dar în realitate, pentru un pacient, cheltuiala în sine arată complet diferit raportat la celelalte ţări”, a menţionat dr. Răşinar.
“Un al doilea mit este că România se cheltuie mult pe inovatoare, însă datele oficiale sugerează că, în realitate, sunt favorizate cheltuielile cu medicamente non-inovatoare”, a completat preşedintele ARPIM.
În timp ce alte ţări din regiune au înregistrat un progres, România a pierdut ritmul, potrivit trendurilor accesului conform indicatorului WAIT în Europa Centrală (2022-2025).
Astfel, procesul de compensare al medicamentelor ete lung şi impredictibil în România. La 5 ianuarie 2025, dintre medicamentele aprobate în UE, de către Comisia Europeană, la recomandarea EMA, în România numărul celor compensate este de circa 30, faţă de o medie a UE de 80.
Timpul de la aprobarea centralizată până la compensare este de 828 zile în România, printre cele mai mari durate din UE.
În plus, 78% dintre medicamentele aflate în lista de aşteptare sunt pentru boli fără alternativă terapeutică, în special boli rare şi oncologie, mai arată datele statistice disponibile.
În România, întârzierea majoră în accesul pacienţilor la terapii inovatoare este la decizia de introducere în lista de medicamente compensate, care durează până la 24 de luni.
“Este foarte puţin predictibilă, pentru că se duce de la 12 la 24 de luni sau chiar mai mult, în condiţiile în care timpul necesar deciziilor de evaluare s-a redus”, a explicat dr. Radu Răşinar.
În regiune, majoritatea statelor au evoluat în ultimii aniîn privinţa accesului pacienţilor la inovaţie, cu excepţia Ungariei şi Slovaciei.
Potrivit preşedintelui ARPIM, schimbare deciziilor de prioritizare ar putea ajuta România să se apropie de trendul european în domeniul accesului la medicamente inovative.
Una dintre oportunităţile importante este legată de strategia lansată de Comisia Europeană pentru a face din UE liderul mondial în ştiinţe ale vieţii pânăîn 2030, în contextul competiţiei cu SUA şi China.
“Avem un moment de oportunitate extraordinar. (...) Este un moment bun pentru noi, pentru că o strategie românească clară poate să ne deschidă o uşă extraordinară la momentul oportun în aşa fel încât noi să avansăm repede şi să luăm din această strategie europeană suficiente resurse”, a mai spus dr. Radu Răşinar.
Un moment important al Fromului de Inovaţie în Sănătate a fost semnarea unui Memorandum de colaborare între principalele organizaţii de pacienţi din România, Ministrul Sănătăţii şi ARPIM. Acest document reprezintă un pas important către consolidarea unei voci comune în domeniul sănătăţii, promovând accesul rapid la terapii inovatoare şi dezvoltarea unui cadru legislativ care pune pacientul în centrul deciziei.
