Tehnologia de imprimare 3D, care s-a dezvoltat rapid în ultimii ani, începe să fie folosită tot mai mult şi în sectorul medical. Un grup de cercetători de la Columbia University Medical Center din New York a dezvoltat o metodă prin care imprimarea 3D este folosită pentru gestionarea personalizată a pacienţilor cu insuficienţă cardiacă.
“Sunt direcţii noi şi inovative în care această tehnologie este utilizată de către medici sau cercetători. Mai avem, totuşi, paşi de făcuţi în privinţa cuantificării gradului de utilitate a acestor modele, însă mai multe grupuri de cercetători, inclusiv cel din care fac parte, lucrează în acest scop”, a declarat Dr. Kanwal M. Farooqi de la Columbia University Medical Center, pentru Reuters.
Echipa Dr. Farooqi au prezentat recent modul în care poate fi utilizată tehnologia 3D în publicaţia JACC: Heart Failure.
Astfel, cercetătorii au folosit datele privind starea inimii unui pacient obţinute prin rezonanţă magnetică, tomografie computerizată, ecocardiografie şi angiografie rotaţională şi le-au transformat într-o imagine 3D ce poate fi folosită pentru realizarea unui obiect 3D.
Acest fişier 3D este ulterior transformat într-un obiect fizic cu o imprimantă 3D. Mai exact, cercetătorii au imprimat forma inimii unui pacient adult, o astfel de procedură putând dura până la 24 de ore, în funcţie de complexitatea datelor şi de viteza imprimantei 3D.
Obiectul imprimat 3D reflectă proprietăţile anatomice şi fiziologice ale inimii unui anumit pacient, ceea ce permite medicilor să optimizeze procedurile înainte de efectuarea unei intervenţii chirurgicale, spre exemplu.
Imprimarea 3D a fost deja folosită în scopuri medicale pentru proceduri precum implantarea transcateter de valvă aortică, miomectomia septală sau planificarea intervenţiilor chirurgicale la transplant cardiac sau de plămâni.
Însă cercetătorii caută deja soluţii pentru a folosi tehnologia de imprimare 3D pentru a obţine ţesuturi care să poată fi folosite pentru transplant de piele sau în medicina regenerativă.
Totuşi, cercetătorii conduşi de Dr. Farooqi consideră că nivelul actual al tehnologiei imprimării 3D presupune costuri mari şi o durată mare de timp, astfel încât echipele medicale trebuie să decidă folosirea tehnologiei doar în cazul anumitor pacienţi cu insuficienţă cardiacă.
