O întrebare veche de când lumea: contribuie mai mult natura sau mediul la felul în care ajungem să fim în viaţă? Ce ne face mai vulnerabili la depresie sau anxietate, viaţa pe care o trăim sau codul genetic cu care ne naştem? O echipă internaţională de cercetători vine cu un răspuns neaşteptat: genele influenţează modul în care percepem şi procesăm evenimentele prin care trecem în viaţă, iar această predispoziţie genetică de a reacţiona diferit la experienţele de viaţă poate facilita dezvoltarea unor strategii mai eficiente de prevenţie şi personalizare a intervenţiilor terapeutice în domeniul sănătăţii mintale.
Este binecunoscut faptul că atât ereditatea, cât şi factorii de mediu ne modelează personalitatea şi sănătatea. Oamenii de ştiinţă susţin de multă vreme că o combinaţie între moştenirea genetică şi mediu, inclusiv alimentaţia, stilul de viaţă, traumele şi multe altele, ne modelează personalitatea şi starea de sănătate.
Acum însă, o cercetare de proporţii, realizată pe mii de perechi de gemeni identici, introduce un unghi de abordare radical nou: nu doar că genele ne influenţează în mod direct, dar ele determină şi modul în care reacţionăm la experienţele de viaţă, afectând astfel riscul de tulburări psihice.
Echipe de cercetători de la Institute of Psychiatry, Psychology & Neuroscience (IoPPN) din cadrul King’s College London, University College London, Queen Mary University of London şi alte 23 de universităţi din întreaga lume au identificat factori genetici care pot face ca anumite persoane să fie mai mult sau mai puţin sensibile la mediile în care trăiesc.
Studiul, publicat în revista Nature Human Behaviour, a analizat date de la aproape 22.000 de gemeni identici (11.000 de perechi) din 11 studii diferite pentru a descoperi variante genetice asociate cu sensibilitatea la mediu.
Aceasta este, potrivit cercetătorilor, cea mai amplă cercetare de până acum care examinează întregul ADN al gemenilor identici - studiu de asociere la nivelul întregului genom (GWAS).
Cercetătorii au identificat legături între gene şi mediu pentru afecţiuni variate, precum anxietatea, depresia, experienţele psihotice, trăsături psihologice specifice instabilităţii emoţionale, autismul şi tulburarea de deficit de atenţie/hiperactivitate (ADHD).
„Aceste descoperiri confirmă că genele influenţează trăsăturile psihiatrice şi neurodezvoltarea, parţial prin modul în care indivizii reacţionează la lumea din jurul lor”, a declarat prof. Thalia Eley, coautoare a studiului şi profesor de genetică comportamentală la King’s College London, citată într-un comunicat.
Pentru a realiza cercetarea, s-au folosit gemeni identici pentru că aceştia împărtăşesc aproape în totalitate acelaşi cod genetic. Această similaritate permite identificarea precisă a interacţiunii dintre ADN şi experienţele de viaţă, precum şi înţelegerea impactului acestor interacţiuni asupra stării de sănătate mentale şi fizice.
De exemplu, dacă o pereche de gemeni identici are gene care îi fac mai sensibili la factorii de mediu, se aşteaptă ca aceştia să dezvolte trăsături psihice diferite, ca urmare a experienţelor unice trăite de fiecare.
În schimb, dacă au gene care reduc sensibilitatea la mediu, trăsăturile lor psihologice tind să fie mai asemănătoare.
Pornind de la această premisă, cercetătorii au identificat anumite gene care par să aibă o influenţă mai mare decât altele.
Genele implicate în procesele de creştere au prezentat o corelaţie semnificativă cu manifestările comportamentale specifice spectrului autist. Genele implicate în reacţia la stres au fost legate de depresie, iar genele care reglează hormonii de stres au fost asociate cu experienţe de tip psihotic.
„Unii oameni sunt mai sensibili la circumstanţele cu care se confruntă de-a lungul vieţii, ceea ce poate fi un avantaj în condiţii favorabile, dar unora le poate face viaţa mai dificilă decât altora în astfel de situaţii stresante”, a explicat prof. Eley.
Autorii studiului notează că aceste concluzii pot contribui la o mai bună înţelegere a modului în care interacţiunea dintre ADN şi stilul de viaţă determină starea de sănătate, mai ales în cazul celor care suferă de tulburări psihice sau neurologice severe.
