Cum pătrunde cancerul de sân metastatic în nodulii limfatici. Are „un cal troian", au descoperit specialiştii

Cum pătrunde cancerul de sân metastatic în nodulii limfatici. Are „un cal troian", au descoperit specialiştii

Ganglionii limfatici sunt una dintre primele linii de apărare ale organismului împotriva bolilor. Celulele imunitare sunt trimise din aceste „posturi de poliţie" biologice pentru a lupta împotriva intruşilor. Dar, cumva, ganglionii limfatici sunt, de asemenea, şi prima redută cucerită şi o poartă de răspândire în organism pentru majoritatea cancerelor metastatice.

„Este paradoxal", spune Semir Beyaz, profesor asistent la Institutul american de cercetare a cancerului din New York, Cold Spring Harbor Laboratory (CSHL).

„Cancerul intră imediat (în noduli), dar celulele imunitare nu fac nimic. Este important să înţelegem ce se întâmplă, pentru că acesta este modul în care cancerul pune stăpânire pe întregul organism", spune omul de ştiinţă.

Acesta s-a alăturat colaboratorilor săi de la Spitalul generalist din Massachusetts (Mass General) pentru a aprofunda cercetările.

Echipa a descoperit că celulele cancerului de sân păcălesc sistemul imunitar cu ajutorul unei molecule numite MHC-II, un fel de „cal troian".

Viitoarele terapii care să ţintească această moleculă ar putea ajuta la încetinirea răspândirii cancerului şi la îmbunătăţirea rezultatelor pacienţilor.

„MHC-II acţionează ca un paşaport al cancerului de sân", spune Beyaz. „Aceasta convinge ganglionul limfatic să lase cancerul să intre şi să îl protejeze. De acolo, începe haosul".

În alte locuri, cum ar fi intestinul, MHC-II ajută la distrugerea celulelor anormale înainte ca acestea să devină o problemă.

Dar versiunea de MHC-II a cancerului de sân nu poartă steagurile roşii pe care le recunosc celulele imunitare.

Astfel, ganglionul limfatic tratează celula canceroasă ca pe o alarmă falsă.

„Cancerul deturnează ganglionul limfatic - secţia de poliţi - unde detectivii spun doar: 'Bine aţi venit. Iată o canapea confortabilă. Poftim şi o cafea'. Cancerul mituieşte celulele vecine. Apoi creşte. Asta face MHC-II în metastazele ganglionilor limfatici", explică Beyaz.

Echipa a descoperit că, la şoareci, niveluri mai ridicate de MHC-II pe un subset de celule canceroase au dus la o suprimare imunitară mai mare în ganglionii limfatici. Acest lucru a cauzat metastaze mai grave şi o supravieţuire mai scurtă.

Când au oprit producţia de MHC-II în celulele canceroase, ganglionii limfatici s-au trezit şi au simţit ameninţarea. Ca urmare, cancerul nu s-a putut răspândi la fel de repede, iar şoarecii au trăit mai mult.

„Dacă scăpăm de MHC-II în celulele canceroase, am putea frâna invazia", explică Beyaz.

Potrivit acestuia, ganglionii limfatici încetează să mai suprime răspunsul imunitar şi reduc abilităţile de colonizare ale cancerului.

Beyaz speră acum să identificee exact modul în care cancerul se adaptează şi se răspândeşte.

Înţelegerea acestor mecanisme ne-ar putea aduce mai aproape de noi terapii care să blocheze metastazele, dar, avertizează el, eficacitatea oricărui medicament potenţial va depinde de locul în care se dezvoltă mai întâi cancerul.

„De exemplu, în intestin, vedem opusul a ceea ce se întâmplă în cazul cancerului de sân", explică Beyaz.

„Există reguli specifice în funcţie de context, iar acest lucru ne spune că nu există un leac unic pentru toate", precizează cercetătorul

Peste 300.000 de persoane din Statele Unite vor fi diagnosticate cu cancer de sân numai în acest an.

Deşi ne aşteaptă o călătorie lungă, spune Beyaz, această cercetare ar putea avea într-o zi implicaţii clinice care să ducă la terapii mai bune şi să îmbunătăţească viaţa pacienţilor.

viewscnt