O echipă de cercetători de la Universitatea Harvard a descoperit mecanismele genetice care controlează procesul de regenerare a întregului organism într-un studiu realizat pe o specie de viermi, însă genele respective se află şi la oameni.
Unele animale sunt capabile de procese extraordinare de regenerare a întregului organism. Astfel, dacă o salamandră îşi pierde piciorul, acesta va creşte înapoi. Atunci când se simt ameninţate, unele şopârle pot renunţa la coadă, care va creşte din nou ulterior.
Alte animale pot duce procesul chiar mai departe. Anumite specii de viermi, anemone sau meduze îşi pot regenera întregul corp dacă sunt tîiate în două, spre exemplu.
Echipa de cercetători de la Harvard, condusă de profesorul asistent de biologie Mansi Srivastava, a descoperit mai multe “comutatoare” ADN care controlează genele responsabile de regenerarea întregului organism, arată studiul prezentat săptămâna aceasta în publicaţia Science.
Cercetătorii au studiat anumite specii de viermi şi au descoperit o secvenţă a ADN care controlează activarea unei “gene supreme de control” numite reacţie timpurie de creştere (early growth response - EGR).
Atunci când se activează, EGR controlează mai multe procese prin întreruperea sau activarea altor gene.
“Am descoperit că această genă supremă apare şi activează gene care rămân active pe durata regenerării. Pe scurt, ce se întâmplă este că părţile ADN fără rol de codificare a proteinelor le determină pe cele cu rol de codificare să se activeze sau să se dezactiveze, aşa cum fac întrerupătoarele electrice”, a declarat Andrew Gehrke, unul dintre cercetătorii implicaţi în echipa de la Harvard, citat de sciencedaily.com.
Pentru ca acest proces să funcţioneze, ADN-ul din celulele viermilor, care de obicei este foarte compact, se transformă, eliberând unele zone care pot, astfel, deveni active.
În testele realizate, echipa de cercetare a descoperit că genomul este foarte dinamic şi suferă schimbări majore în timpul procesului de regenerare.
Studiind specia de vierme Hofstenia miamia, un adevărat model de regenerare, echipa a fost nevoită să stabilească mai întâi genomul speciei.
În acest fel, cercetătorii au putut detecta circa 18.000 de zone ale genomului care se schimbă în timpul regenerării corpului.
Rezultatele studiului arată că EGR acţionează ca un comutator foarte puternic pentru regenerare: odată pornit, alte procese se declanşează, însă dacă nu porneşte, nimic nu se întâmplă.
Studiul a descoperit modul cum funcţionează acest proces la viermi, însă cercetătorii vor să descopere de ce acest proces nu funcţionează la oameni.
“Gena EGR şi alte gene care se activează sau dezactivează în proces sunt prezente şi la alte specii, inclusiv la oameni”, a explicat Gehrke.
Cu toate acestea, chiar dacă gena EGR există la oameni şi se activează, oamenii nu se pot regenera.
Cercetătorii consideră că “transmiţătorul” procesului este diferit la oameni comparativ cu speciile la care mecanismul de regenerare funcţionează.
