Cancerul de sân este atât al doilea cel mai frecvent cancer, şi a doua cauză principală de deces prin cancer pentru femeile canadiene. Cu cât o tumoră malignă este depistată mai devreme, cu atât şansele de supravieţuire ale unei femei sunt mai mari. Acum, o echipă de cercetători canadieni de la Universitatea din Waterloo sunt pionierii unei metode care poate detecta cancerul de sân la femei suficient de devreme pentru ca acestea să primească un tratament care să le salveze viaţa.
Tehnologia inovatoare îşi propune să fie mai precisă şi mai ieftină decât cele mai comune instrumente de diagnosticare actuale, cum ar fi mamografia cu raze X, ultrasunetele şi imagistica prin rezonanţă magnetică (IRM).
Testele au fost efectuate în două minute şi au folosit mai puţină energie decât un smartphone.
Totodată, examinarea este mai sigură decât razele X, care expun pacienţii la radiaţii de nivel înalt care pot deteriora ADN-ul şi pot provoca cancer.
Lucrarea de cercetare a fost publicată în revista Scientific Reports.
„Suntem foarte aproape de a oferi o metodă de detectare a cancerului de sân într-un stadiu incipient, care este ieftină şi inofensivă pentru femei", a declarat prof. dr. Omar Ramahi, cercetător principal şi profesor la Departamentul de inginerie electrică şi informatică din Waterloo.
Cercetătorul canadian a început să exploreze noi modalităţi de detectare a cancerului de sân în stadiu incipient în 2001 şi, în ultimii cinci ani, a studiat potenţialul undelor electromagnetice de joasă frecvenţă.
Împreună cu echipa sa de cercetare, au făcut ceea ce el a descris ca fiind „o mare descoperire", şi anume faptul că frecvenţele electromagnetice foarte joase „călătoresc în linie dreaptă".
Echipa canadiană este prima care a făcut această descoperire.
Dispozitivul de diagnosticare pe care l-au creat imită oarecum mamografia cu raze X, dar fără dezavantajele acesteia.
În locul razelor X, energia electromagnetică de joasă frecvenţă este emisă de o antenă, asemănătoarei celei dintr-un smartphone.
Odată ce energia pătrunde în sânii pacientei, este captată de o metasuprafaţă sau de o placă de circuit, formată în întregime din pixeli, fiecare dintre aceştia acţionând ca un receptor.
Inteligenţa artificială (AI) interpretează apoi imaginile care provin de la placa de circuit, eliminând necesitatea ca un tehnician uman să analizeze rezultatele.
Tehnologia poate localiza dimensiunea şi locaţia unei tumori, chiar şi în cazul sânilor cu ţesut dens, lucru pe care sistemele actuale de diagnosticare îl pot rata.
Echipa şi-a testat sistemul pe structuri artificiale concepute pentru a imita proprietăţile sânului unei femei umane.
„Rezultatele sunt extrem de încurajatoare", spune el, menţionând că tehnologia lor nu are până acum concurenţă.
Echiva va dezvolta în continuare un sistem care, cu aprobarea autorităţii de reglementare Health Canada, să poată fi testat pe subiecţi umani.
În prezent cercetătorii dezvoltă un prototip pentru fabricarea tehnologiei, cu scopul a crea un dispozitiv care să fie suficient de ieftin pentru a fi utilizat în toate ţările din lume şi suficient de accesibil pentru ca femeile să îl folosească cu aceeaşi comoditate şi frecvenţă ca şi testarea tensiunii arteriale în farmacii.