Sănătatea orală slabă este asociată cu un risc cu 75% mai mare de a dezvolta carcinom hepatocelular, cea mai comună formă de cancer de ficat, arată rezultatele unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Queens din Belfast, care au analizat peste 469.000 de persoane din Marea Britanie.
Pe parcursul cercetării, specialiştii au investigat şi asocierea dintre problemele de sănătate orală şi riscul mai multor tipuri de cancer gastro-intestinal, incluzând cancerul de ficat, de colon, rectal şi cancerul pancreatic.
Cercetarea a încercat să estimeze relaţia dintre riscul de cancer şi bolile orale auto-raportate de participanţi cum ar fi dureri sau sângerări gingiilor, ulceraţii bucale şi dinţii pierduţi.
Deşi cercetătorii nu au observat asocieri semnificative între riscul majorităţii cancerelor gastro-intestinale şi o sănătate orală proastă, ei au constatat o legătură substanţială a igenei orale defectuase cu cancerul hepatobiliar.
”Sănătatea orală slabă a fost asociată cu riscul unor afecţiuni cronice, cum ar fi bolile de inimă, accidentul vascular cerebral şi diabetul zaharat. Cu toate acestea, până acum au existat dovezi inconsecvenţe cu privire la asocierea dintre sănătatea orală slabă şi tipuri specifice de cancer gastro-intestinale sau hepatice”, a explicat dr. Haydée WT Jordão, de la Centrul de Sănătate Publică de la Queen's University din Belfast şi autor principal al studiului, citat de sciencedaily.com.
Din cei 469.628 de participanţi, 4.069 au dezvoltat cancer gastro-intestinal în timpul perioadei de urmărire care a durat în medie şase ani. În 13% din aceste cazuri, pacienţii au raportat o stare de sănătate orală slabă. Conform datelor analizate participanţii cu o stare de sănătate orală proastă aveau mai multe şanse să fie mai tineri, femei şi să trăiască în zone socio-economice defavorizate şi consumau mai puţîn de două porţii de fructe şi legume pe zi.
Mecanismele biologice prin care sănătatea orală proastă poate fi asociată mai puternic cu cancerul hepatic, în loc de alte tipuri de cancer digestiv, este în prezent incertă.
O explicaţie este rolul potenţial al microbiotei orale şi intestinale în dezvoltarea bolii deoarece ficatul contribuie la eliminarea bacteriilor din corpul uman şi atunci când este
afectat de boli, cum ar fi hepatită, ciroză sau cancerul, funcţia să va scădea şi bacteriile vor supravieţui mai mult timp şi, prin urmare, au potenţialul de a provoca mai mult rău.
Principalul suspect este o bacterie, Fusobacterium nucleatum ce provine din cavitatea bucală, dar rolul ei în cancerul de ficat este încă neclar şi sunt necesare studii suplimentare, au mai afirmat autorii cercetării.
O altă teorie în explicarea riscului crescut de cancer cauzat de sănătatea orală slabă sugerează că participanţii cu un număr mare de dinţi dispăruţi îşi pot modifică dieta, consumând alimente mai moi şi potenţial mai puţin nutritive, ceea ce influenţează, la rândul lor, riscul de cancer la ficat.
Cancerul de ficat este al şaselea cel mai nociv cancer din UE şi duce la decesul a aproape 60.000 de persoane pe an. Rată de supravieţuire a bolii pe parcursul a cinci ani în Europa este de doar 11% 4 şi aproximativ 9 din 10 cazuri sunt la persoanele cu vârsta peste 55 de ani. Se crede că până la jumătate din cazurile de cancer la ficat pot fi prevenite prin amelorarea factorilor de risc care vizează printre altele stilul de viaţă, excesul de greutate sau obezitatea, fumatul şi consumul de alcool.
