Cancerul rămâne una dintre principalele cauze de deces la nivel mondial. Cercetătorii caută în mod constant noi terapii cu o activitate anticancerigenă îmbunătăţită, cu mai puţine efecte secundare şi costuri mai mici. În ultimii ani, a crescut interesul pentru agenţii bacterieni ca terapii anticancerigene, datorită capacităţii unor bacterii de a se dezvolta selectiv în interiorul tumorilor hipoxice, adică aceste celule nu primesc un aport bogat de oxigen.
Însă terapiile anticancerigene bacteriene tind să se concentreze pe ideea de bacterii ca purtătoare de medicamente şi utilizează tehnici ştiinţifice avansate şi costisitoare, cum ar fi ingineria genetică, bioingineria sintetică şi nanotehnologia.
Oamenii de ştiinţă spun că este important să se identifice bacteriile care sunt eficiente în mod natural şi specifice tumorilor, eliminând astfel necesitatea de a utiliza tehnologii avansate pentru a le spori proprietăţile anticancerigene.
De ani de zile, oamenii de ştiinţă au ştiut că unele specii de bacterii se dezvoltă în mod natural în interiorul tumorilor.
Până în prezent, studiile privind aceste bacterii, numite bacterii intratumorale, s-au concentrat pe rolul lor în dezvoltarea cancerului sau pe efectele lor asupra altor terapii anticancerigene, cum ar fi capacitatea lor de a reduce efectele adverse ale chimioterapiei.
Utilizarea bacteriilor intratumorale ca terapie anticancer este un domeniu de cercetare insuficient explorat.
Recent, o echipă de cercetare din Japonia, condusă de profesorul asociat Eijiro Miyako de la Institutul naţional de ştiinţă şi tehnologie (JAIST), a demonstrat că bacteriile intratumorale care sunt asociate cu bacterii fotosintetice naturale de culoare purpurie prezintă o puternică eficacitate anticancerigenă.
Descoperirile au fost publicate duminică, în Advanced Science.
„Am reuşit să izolăm şi să identificăm trei tipuri de bacterii din ţesuturile cancerului de colon, Proteus mirabilis, pe care am numit-o A-gyo; Rhodopseudomonas palustris fotosintetică, pe care am numit-o UN-gyo; şi o bacterie complexă care constă atât din A-gyo, cât şi din UN-gyo, pe care am numit-o AUN. Acest grup de bacterii, atunci când este injectat în tumori, prezintă un efect antitumoral ridicat", explică dr. Miyako, rezultatele cercetărilor de până acum.
Cercetătorii au injectat cele trei bacterii, A-gyo, UN-gyo şi AUN, în diferite modele de cancer la şoareci.
Ei au descoperit că aceste bacterii intratumorale se pot dezvolta în mediile tumorale hipoxice şi pot declanşa sistemul imunitar pentru a distruge celulele tumorale.
În esenţă, asocierea dintre A-gyo şi UN-gyo fotosintetic sub formă de AUN provoacă răspunsuri anticancerigene puternice în modele de şoareci de cancer colorectal, cancer pulmonar metastatic şi cancer de sân rezistenţă extinsă la medicamente.
De fapt, şoarecii care au fost trataţi cu aceste bacterii au prezentat rate de supravieţuire semnificativ prelungite.
Eficacitatea anticancerigenă a acestor bacterii a fost constatată chiar şi la modelele de şoareci care au fost tratate cu o singură doză.
Un alt rezultat al studiului arată fluorescenţa semnificativă în infraroşu apropiat a AUN în tumori, ceea ce indică potenţialul său ca sondă de diagnosticare specifică tumorilor.
Cercetătorii au efectuat, de asemenea, o varietate de teste şi analize pentru a demonstra că AUN are un efect redus asupra ţesuturilor vii, adică este biocompatibilă.
„Terapiile anticancerigene avansate utilizate în mod convenţional sunt extrem de costisitoare", comentează dr. Miyako.
Potrivit cercetătorilor japonezi, bacteriile anticancerigene evaluate în acest studiu pot fi cultivate cu uşurinţă în cantităţi mari, la costuri reduse, în procese simple, durabile şi cu emisii reduse de dioxid de carbon.
Acest lucru ar reprezenta un impuls uriaş pentru accesibilitatea tratamentului împotriva cancerului la nivel mondial, spune medicul.
Acesta este primul studiu de acest gen şi deschide calea pentru cercetări ulterioare în domeniul bacteriilor intratumorale ca terapie anticancer.