Nivelul de glucoză măsurat la interval de o oră prin testul oral de toleranţă la glucoză îmbunătăţeşte detectarea timpurie a diabetului zaharat de tip 2, potrivit rezultatelor studiului Botnie Prospective Study.
”A fost interesant faptul că testul de glucoză plasmatică măsurată la o oră a fost aproape la fel de bun ca majoritatea modelelor multivariate în detectarea diabetului zaharat de tip 2”, a spus dr. Gopal Peddinti de la Centrul de Cercetări Tehnice VTT din Finlanda, citat de Reuters.
În acelaşi timp, studiul a constatat că biomarkerii metabolici îmbunătăţesc semnificativ capacitatea de a diagnostica diabetul dincolo de testele clinice utilizate în mod obişnuit, potrivit autorilor cercetării.
Studiile anterioare au identificat un număr de şapte biomarkeri metabolici care sunt asociaţi cu incidenţa prediabetului şi a diabetului zaharat de tip 2 şi care au furnizat cel mai bun model predictiv în combinaţie cu factori de risc clinici.
În studiul actual, echipa a evaluat nivelurile de glucoză din plasmă măsurate la momente diferite de timp cu ajutorul markerilor OGTT, HbA1c, markerilor metabolici şi a factorilor de risc clinic, precum şi a combinaţiilor acestora pentru predicţia diabetului de tip 2.
În total, pe parcursul studiului, cercetătorii au evaluat 1.527 de modele predictive care au inclus diverse combinaţii ale acestor variabile.
Dintre măsurătorile efectuate, glucoza plasmatică măsurată la interval de o oră a prezentat cea mai bună performanţă predictivă pentru diabetul zaharat de tip 2, cu sensibilitate 75%, specificitate 68% şi precizie de 75%.
Pe locul al doilea s-a situat metoda de măsurare a glucozei plasmatice la 30 de minute, cu o sensibilitate de 62%, specificitate de 71% şi o precizie de 71%.
Ambele măsuri au fost mai precise decât măsurătorile efectuate la un interval de două ore.
