O echipă internaţională de cercetători a reuşit, cu ajutorul unei terapii genice experimentale, să restaureze complet funcţia imună la copii diagnosticaţi cu o boală extrem de rară: deficienţă severă de adeziune leucocitară de tip I (LAD-I). Studiul oferă o nouă direcţie terapeutică, cu rezultate remarcabile, care ar putea redefini tratamentele pentru bolile genetice rare ce afectează sistemul imunitar.
LAD-I este o afecţiune genetică ce afectează aproximativ o persoană la un milion, la nivel mondial. Boala este cauzată de mutaţii ale genei care produce CD18, o proteină ce permite globulelor albe să se deplaseze din sânge către zonele infectate.
În lipsa acestei proteine vitale, persoanele cu LAD-I sever rămân extrem de vulnerabile la infecţii bacteriene şi fungice recurente. Cei mai mulţi pacienţi sunt diagnosticaţi în primele luni de viaţă, şi, în absenţa tratamentului, supravieţuirea nu depăşeşte, de regulă, vârsta copilăriei.
Acum, o terapie genică experimentală a reuşit să restabilească funcţia imună la toţi cei nouă copii trataţi pentru această formă rară de adeziune leucocitară de tip I, care pune viaţa în pericol, în cadrul unui studiu clinic internaţional coordonat de UCLA (University of California, Los Angeles).
Echipa a raportat, miercuri, în revista New England Journal of Medicine - NEJM, rezultatele la doi ani pentru cei nouă pacienţi cu vârste între 5 luni şi 9 ani, care au primit terapia în trei centre clinice: UCLA Mattel Children's Hospital, Great Ormond Street Hospital (GOSH) din Londra, şi Hospital Infantil Universitario Niño Jesús, din Madrid.
Toţi cei nouă copii incluşi în studiu - un grup restrâns, dat fiind caracterul extrem de rar al afecţiunii - au răspuns pozitiv la tratament şi trăiesc acum fără simptome ale bolii.
Leziunile cutanate şi gingivita severă, semne distinctive ale LAD-I, au dispărut complet, iar copiii sunt capabili să lupte împotriva infecţiilor la fel ca cei cu sisteme imunitare sănătoase.
„Aceşti copii nu mai sunt definiţi de diagnostic”, a declarat miercuri autorul principal al studiului, dr. Donald Kohn, profesor emerit de microbiologie, imunologie şi genetică moleculară şi cercetător la Eli and Edythe Broad Center of Regenerative Medicine and Stem Cell Research al UCLA, citat într-un comunicat.
„Faptul că sunt sănătoşi şi se dezvoltă fără infecţii grave şi fără vizite frecvente la spital demonstrează cât de constant eficientă este această terapie”, a precizat medicul.
Cum restabileşte terapia genică funcţia imună în LAD-I
Singurul tratament disponibil în prezent pentru LAD-I este transplantul de măduvă osoasă de la un donator compatibil de celule stem. Chiar şi pentru pacienţii norocoşi, care găsesc un donator potrivit, transplantul comportă riscuri semnificative, inclusiv boala grefă-contra-gazdă, în care celulele donate atacă organismul pacientului.
Această terapie experimentală, dezvoltată de compania americană Rocket Pharmaceuticals, corectează genetic celulele stem hematopoietice ale pacienţilor, permiţându-le să devină propriul donator de celule stem şi eliminând, potenţial, multe dintre riscurile cunoscute ale transplantului.
Mai întâi, celulele stem hematopoietice ale pacienţilor sunt recoltate şi modificate cu ajutorul unui vector lentiviral, un virus modificat, proiectat să introducă în siguranţă material genetic în celule. Vectorul transportă o copie funcţională a genei care codifică CD18 către celulele stem ale pacienţilor, care sunt apoi reinfuzate în organism pentru a produce celule imune sănătoase, capabile să lupte împotriva infecţiilor.
Echipa de la UCLA a raportat că toţi pacienţii au prezentat niveluri adecvate ale proteinei CD18, un număr normal de globule albe şi semnificativ mai puţine infecţii severe care necesită spitalizare. De asemenea, nu s-au înregistrat reacţii adverse severe legate de terapia genică, iar toţi pacienţii continuă să menţină o grefă funcţională (nu prezintă respingerea grefei) şi nu manifestă reacţii imune adverse.
Dintre cei nouă pacienţi, şase s-au înscris într-un studiu de urmărire pe termen lung, derulat la UCLA, unde vor fi monitorizaţi timp de 15 ani fiecare pentru a evalua eficacitatea şi siguranţa susţinute ale terapiei.
Rezultatele studiului subliniază potenţialul terapiei genice de a oferi „beneficii durabile, cu impact profund asupra vieţii pacienţilor” pentru persoanele cu afecţiuni genetice rare, a precizat dr. Kohn, care este şi profesor emerit de pediatrie, farmacologie moleculară şi medicală la David Geffen School of Medicine din cadrul UCLA.
Această terapie genică experimentală deschide o nouă cale în tratarea acestor afecţiuni rare ale sistemului imunitar şi în diminuarea impactului bolii şi a riscurilor pentru pacienţi, a indicat medicul.
Tratamentul se află în prezent în proces de evaluare de către Administraţia pentru Alimente şi Medicamente (FDA) din Statele Unite, şi dacă va fi autorizat ar putea sprijini posibilitatea de a trata mai mulţi copii pentru a le oferi o viaţă mai sănătoasă, a adăugat acesta.
„Este o descoperire majoră pentru familiile care se confruntă cu această boală devastatoare”, a completat dr. Claire Booth, coordonatoarea centrului de studiu clinic din Londra, specialist în imunologie pediatrică şi terapie genică la GOSH.
