Progresul în medicină este strâns legat de capacitatea unui sistem de sănătate de a integra inovaţia. În cazul afecţiunilor severe, de la cancer şi afecţiuni cardiovasculare, până la boli rare, terapiile moderne pot aduce ani de viaţă în plus, pot îmbunătăţi considerabil calitatea vieţii şi pot reduce presiunea financiară asupra sistemului sanitar. La nivel european, acest lucru este reflectat deja în politicile publice, care vizează nu doar supravieţuirea, ci şi accesul rapid la tratamente eficiente. În România, însă, decalajele rămân semnificative.
Inovaţia în tratamente salvează vieţi şi optimizează resursele
Datele europene arată clar că inovaţia farmaceutică are un impact major. Eficienţa tratamentelor inovatoare este deja demonstrată în multiple domenii terapeutice. În oncologie, de exemplu, tratamentele moderne au dus la o creştere de peste 75% a ratei de reintegrare profesională a pacienţilor după diagnostic, iar supravieţuirea la 5 ani s-a îmbunătăţit pentru mai multe tipuri de cancer. În insuficienţa cardiacă cronică, tratamentele recente au prelungit speranţa de viaţă fără evenimente majore cu până la 7,9 ani pentru pacienţii de 50 de ani. În hepatita C, rata de vindecare a urcat de la 41% la 96% datorită noilor opţiuni terapeutice. Iar în cazul bolilor cardiovasculare, intervenţiile eficiente au redus semnificativ riscul de complicaţii fatale în hipertensiune, hiperlipidemie şi diabet.
Impactul pozitiv al acestor tratamente se reflectă şi în costurile sistemului de sănătate. De exemplu, introducerea doar a unei terapii inovatoare pentru insuficienţa cardiacă cronică ar putea genera economii de peste 75 de milioane de euro anual în sistemul public de sănătate. Cu toate acestea, beneficiile rămân, în mare parte, teoretice pentru mulţi pacienţi români, din cauza întârzierilor sistematice în accesul la medicamente de ultimă generaţie.
Întârzieri majore în compensarea terapiilor inovatoare
În ciuda dovezilor ştiinţifice şi a experienţei pozitive a altor state europene, România se află în continuare în coada clasamentului când vine vorba de accesul la inovaţie terapeutică. Doar unul din cinci medicamente aprobate în Uniunea Europeană între 2020 şi 2023 este compensat în România. În oncologie, din 56 de tratamente aprobate de Agenţia Europeană a Medicamentului, doar 11 sunt disponibile acum pacienţilor români.
În cazul bolilor rare, situaţia este şi mai critică. Aproape un milion de români trăiesc cu o boală rară, însă pentru 95% dintre aceste afecţiunile de care sufera acestia nu există tratament aprobat. Accesul la medicamente specifice este de doar 26%, comparativ cu media europeană de 42%.
Această lipsă de acces are consecinţe grave. Tratamentele întârziate duc la complicaţii, pierderi de productivitate, costuri sociale ridicate şi, în unele cazuri, la deces evitabil.
O problemă de resurse şi priorităţi
Unul dintre factorii care menţin pacientii romani într-o zonă de vulnerabilitate este nivelul scăzut de finanţare al sistemului de sănătate. Statul roman investeste in sanatatea fiecarui roman 1.632 de euro pe an, în condiţiile în care media UE este de 3.533 de euro. Cu alte cuvinte, România investeşte mai puţin de jumătate faţă de standardul european. La fel de problematică este şi structura acestor cheltuieli: 44% din bugetul sanatatii este direcţionat către spitale, în timp ce ambulatoriul, componenta esenţială pentru prevenţie şi tratament precoce, primeşte doar 18%, faţă de media europeană de 29%.
Consecinţele acestor dezechilibre se văd în datele privind mortalitatea tratabilă, care în România este de 2,5 ori mai mare decât în UE.
Există voinţă, dar ritmul rămâne lent. Ce soluţii există?
Un semn pozitiv l-a reprezentat publicarea în transparenţă decizională a unui proiect de Hotărâre de Guvern care prevede includerea în compensare a 37 de medicamente noi. Este o dovadă de voinţă instituţională şi de preocupare pentru îmbunătăţirea accesului la terapii moderne. Însă, chiar şi cu aceste iniţiative, ritmul rămâne lent, iar România continuă să recupereze cu dificultate decalajele faţă de celelalte state membre ale Uniunii Europene.
Redresarea sistemului de sanatate nu se poate realiza fără o reformă de fond. Este nevoie de o regândire a modului în care sunt evaluate, compensate şi introduse terapiile inovatoare în sistemul naţional. Mecanismele de evaluare a tehnologiilor medicale, politica de preţ şi criteriile de compensare trebuie ajustate pentru a reflecta realitatea ştiinţifică şi nevoile pacienţilor. Nu în ultimul rând, lista medicamentelor compensate trebuie actualizată în mod regulat, transparent şi aliniat cu evaluările europene.
Concluzie: accesul la inovaţie este o investiţie, nu o cheltuială
Îmbunătăţirea accesului la terapii inovatoare nu este doar un imperativ medical, ci o decizie strategică cu implicaţii directe asupra calităţii vieţii, sustenabilităţii sistemului sanitar şi competitivităţii economice. România nu îşi mai permite să rămână în urmă. Fiecare an în care pacienţii aşteaptă tratamente deja disponibile în alte ţări înseamnă nu doar suferinţă, ci şi pierderi economice greu de recuperat.
O politică publică bazată pe inovaţie, echitate şi eficienţă nu doar că salvează vieţi, ci reprezintă un pas concret spre alinierea României la standardele europene asumate.
Surse date:
- EFPIA Patients W.A.I.T. Indicator 2024
- “Cancer survival”. EFPIA: https://www.efpia.eu/publications/cancer-comparator-report/survival/
- De Angelis, RobertaHackl, Monika et al. (2024). Complete cancer prevalence in Europe in 2020 by disease duration and country (EUROCARE-6): a population-based study. The Lancet Oncology, Volume 25, Issue 3, 293 – 307
- Jason D. Buxbaum, Michael E. Chernew, A. Mark Fendrick, and David M. Cutler. Contributions Of Public Health, Pharmaceuticals, And Other Medical Care To US Life Expectancy Changes, 1990-2015, Health Aairs 2020 39:9, 1546-1556.
- Health at a Glance: Europe 2024, State of Health in the EU Cycle.
- PricewaterhouseCoopers, The economic and societal footprint of the pharmaceutical industry in Europe, Technical Report June 2019, report prepared for EFPIA.
- WiFOR Institute, The value of Investing in Innovative Medicines: Socioeconomic Burden and Annual Social Impact of Roche Treatments for HER2+ Breast Cancer, Multiple Sclerosis and Retinal Diseases, October 2024
- McKinsey Global Institute, Prioritizing health: A prescription for prosperity, July 8, 2020 Report “The Hidden Toll of Drug Price Controls: Fewer New Treatments and Higher Medical Costs for the World”. Trelysa Long and Stephen Ezell (2023). Available at: https://itif.org/publications/2023/07/17/hidden-toll-of-drug-price-controls-fewer-new-treatments-higher-medical-costs-for-world/
- Lichtenberg FR. Have newer cardiovascular drugs reduced hospitalization? Evidence from longitudinal country-level data on 20 OECD countries, 1995–2003. Health Econ 2009; 18(5): 519–534
- Jennifer Gill, Aurelio Miracolo, Konstantina Politopoulou, Sahan Jayawardana, Alex Carter, Efstratios Apostolou and Panos Kanavos 2024. ‘How can we Improve Secondary
- Prevention of Cardiovascular Disease?’ London School of Economics and Political Science. DOI https://doi.org/10.21953/lse.f81e9y7znju1
