Pentru medici şi specialişti în sănătate, tratarea eficientă a cancerului înseamnă nu doar alegerea unei anume abordări terapeutice, ci şi evitarea riscurilor inutile pentru pacienţi. Un nou test genomic promite să transforme chimioterapia tradiţională într-o intervenţie de precizie, eliminând tratamentele fără beneficii reale. Potrivit cercetătorilor, instabilitatea cromozomială poate deveni un predictor esenţial în deciziile terapeutice oncologice.
Chimioterapia are ca scop distrugerea celulelor tumorale şi este, de zeci de ani, un tratament standard pentru cancer. Totuşi, aceste tratamente nu funcţionează întotdeauna.
„Chimioterapia este bună pentru unii pacienţi, dar nu este eficientă în toate cazurile. Între 20% şi 50% dintre pacienţii oncologici nu răspund la aceste medicamente. Aceşti pacienţi vor suferi efectele secundare cauzate de chimioterapie fără niciun beneficiu clinic. Am identificat acum o modalitate de a transforma chimioterapia convenţională în medicină de precizie”, a declarat Geoff Macintyre, liderul Grupului de Oncologie Computaţională de la Centrul Naţional Spaniol de Cercetare în Cancer (CNIO), citat într-un comunicat.
O echipă condusă de Macintyre, în colaborare cu Universitatea Cambridge şi startup-ul Tailor Bio, din Marea Britanie, a dezvoltat o metodă care poate estima ce pacienţi nu vor răspunde la medicamentele chimioterapice utilizate frecvent, cum ar fi cele pe bază de platină, taxani şi antracicline.
Studiul, publicat luni în revista Nature Genetics, introduce biomarkeri pentru stratificarea pacienţilor pentru mai multe medicamente care nu au fost dezvoltate iniţial ca terapii ţintite, spun autorii.
„Testul nostru genomic cuantifică biomarkeri pentru utilizarea ţintită a trei tipuri de chimioterapie. Acest test poate fi aplicat la multe tipuri diferite de cancer şi, prin urmare, ar putea ajuta sute de mii de pacienţi în fiecare an”, explică unul dintre autorii principali, Joe Sneath Thompson, cercetător la CNIO.
Metoda dezvoltată de echipa CNIO se bazează pe faptul că multe tumori canceroase acumulează modificări în numărul de cromozomi din celule. Aceste modificări cromozomiale variază de la o tumoră la alta, dar împreună formează tipare caracteristice, sau „semnături ale instabilităţii cromozomiale”, cum o numesc autorii.
Cercetătorii au dezvoltat biomarkeri pe baza acestor semnături ale instabilităţii cromozomiale, care permit dinainte identificarea acelor pacienţi care sunt rezistenţi la chimioterapie, astfel încât aceştia să poată evita efectele secundare inutile.
Utilizarea ţintită a chimioterapiei aduce beneficii nu doar pacienţilor, ci şi sistemului de sănătate, prin evitarea costurilor tratamentelor inutile şi a complicaţiilor legate de efectele secundare ale terapiei.
După dezvoltarea biomarkerilor, echipa CNIO i-a testat într-un mod inovator, printr-un studiu simulat, adică folosind date existente ale pacienţilor. Autorii s-au bazat pe o cantitate mare de date provenite de la pacienţi oncologici care fuseseră deja trataţi cu chimioterapie.
Concret, grupul a lucrat cu date de la 840 de pacienţi cu tipuri diferite de cancer, printre care cancer de sân, prostată, ovarian şi sarcom. Cercetătorii au reuşit să demonstreze eficacitatea biomarkerilor care indică rezistenţă la tratament pentru trei tipuri de chimioterapie: compuşi pe bază de platină, taxani şi antracicline.
După această primă etapă, echipa de cercetare a demarat deja noi studii pentru dezvoltarea unor teste similare dedicate terapiilor ţintite, cu scopul de a evalua cât de larg poate fi aplicată această tehnologie în tratarea diferitelor forme de cancer.
Pentru a putea fi aplicată în practică clinică, tehnologia necesită acum validare într-un cadru clinic real, prin studii desfăşurate în spitale, cu pacienţi oncologici.
