Cercetătorii explorează o idee surprinzătoare: folosirea ciupercilor vii pentru a crea bandaje capabile să accelereze vindecarea rănilor. Un tip comun de mucegai din sol s-a dovedit promiţător ca material viu pentru hidrogeluri biocompatibile - structuri care pot imita textura şi elasticitatea ţesuturilor umane.
Hidrogelurile sunt materiale moi, cu un conţinut ridicat de apă, folosite deja în biomedicină pentru regenerarea ţesuturilor, culturi celulare şi implanturi.
O echipă de la Universitatea din Utah a descoperit că Marquandomyces marquandii, cultivat în condiţii controlate, formează un hidrogel natural care îşi păstrează până la 83% din apă - o proprietate esenţială pentru vindecarea pielii.
Ciuperca se dezvoltă printr-o reţea de filamente numită miceliu, alcătuită din chitină, aceeaşi substanţă care se găseşte în exoscheletul insectelor şi în cochiliile crustaceelor. Această structură îi conferă o combinaţie rară de elasticitate, rezistenţă şi compatibilitate biologică.
În cadrul experimentelor, cercetătorii au observat formarea unor straturi distincte de hidrogel, fiecare cu un grad diferit de porozitate, ceea ce ar putea permite adaptarea materialului pentru diverse aplicaţii medicale, de la bandaje regeneratoare la suporturi pentru creşterea celulelor.
Atul Agrawal, student postuniversitar la specializarea inginerie mecanică, descrie o ciupercă pe care o cultivă în laboratorul său din cadrul Colegiului de Inginerie al Universităţii din Utah. Proprietăţile structurale ale speciei Marquandomyces, un mucegai comun din sol, arată un potenţial promiţător pentru utilizări biomedicale, sub forma unui hidrogel. Credit: University of Utah, octombrie 2025
„Este vizibil cu ochiul liber, un material stratificat, în care porozitatea variază între 40% şi 90%”, explică inginerul Atul Agrawal, coordonatorul studiului. Această variaţie apare în funcţie de modul de creştere al ciupercii şi de accesul la oxigen sau nutrienţi. Ajustând aceste condiţii, oamenii de ştiinţă ar putea controla structura hidrogelului în funcţie de utilizarea dorită.
„Miceliul este un ţesut spongios, dar robust, şi teoretic ar putea fi folosit ca şablon pentru aplicaţii biomedicale- chiar şi pentru structuri osoase”, a adăugat Steven Naleway, specialist în ingineria materialelor.
Deşi ideea unui „bandaj din ciuperci vii” poate părea desprinsă dintr-un scenariu SF, ea ar putea deveni, în viitor, o soluţie reală pentru regenerarea ţesuturilor, deşi în prezent, studiile s-au desfăşurat doar în laborator. Cercetătorii spun că Marquandomyces marquandii nu este considerat un fungus (ciupercă) periculos pentru oameni, dar pot apărea reacţii alergice rare la chitina din acest mucegai.
În continuare, cercetătorii îşi propun să efectueze teste extinse pentru a verifica dacă acest material viu poate fi integrat în ţesuturile umane în siguranţă.
Rezultatele au fost publicate în revista The Journal of The Minerals, Metals & Materials Society şi deschid o nouă direcţie în biotehnologia medicală a materialelor vii, capabile nu doar să participe activ la procesul de vindecare.
