Oamenii de ştiinţă au dezvoltat un plasture cutanat cu microace care poate evalua răspunsul imun direct din piele, fără durere şi fără proceduri invazive. Dispozitivul detectează rapid semnale inflamatorii şi colectează celule imune specializate, oferind o nouă metodă de monitorizare a stării sistemului imunitar.
O echipă de la The Jackson Laboratory (JAX), în colaborare cu Massachusetts Institute of Technology (MIT), a creat primul plasture de tip bandaj prevăzut cu microace capabile să preleveze informaţii despre răspunsul imun din piele.
Dispozitivul identifică semnale inflamatorii în câteva minute şi colectează celule imune specializate în câteva ore, fără a fi necesare recoltări de sânge sau biopsii chirurgicale.
Studiul a fost publicat, luni, în revista Nature Biomedical Engineering.
În mod tradiţional, analiza unor celule imune esenţiale necesită biopsie cutanată sau recoltare de sânge. Multe dintre aceste celule se află însă în ţesuturi precum pielea, ceea ce presupune proceduri invazive pentru a fi accesate.
Noul plasture permite captarea acestor celule printr-o metodă nedureroasă şi neinvazivă, inclusiv în zone sensibile sau vizibile, cum sunt faţa şi gâtul. Metoda poate fi utilă şi la vârstnici, pacienţi fragili sau copii mici.
Plasture cutanat nedureros oferă o nouă metodă de monitorizare a sănătăţii sistemului imunitar. Credit: Jackson Laboratory, 2 martie 2026
Majoritatea testelor pentru monitorizarea celulelor imune şi a biomarkerilor inflamatori se bazează pe analize de sânge. Totuşi, multe dintre celulele care recunosc infecţii, vaccinuri sau factori declanşatori autoimuni circulă în cantitate redusă în sânge.
Plasturele exploatează funcţia limfocitelor T cu memorie rezidente, celule imune care trăiesc în piele şi în alte ţesuturi cu rol de protecţie, şi reacţionează rapid la antigene întâlnite anterior. Antigenele sunt substanţe străină care declanşează un răspuns imun.
Când aceste celule recunosc un antigen familiar, cum ar fi un fragment viral sau un alergen, eliberează semnale care atrag alte celule imune din sânge, inclusiv limfocite T specializate pentru acelaşi antigen.
Cercetătorii au declanşat deliberat acest proces natural pentru a concentra celulele relevante în piele.
Materialul colectat a permis evaluarea numărului şi stării limfocitelor T şi a altor molecule de semnalizare, oferind o imagine dinamică asupra intensităţii şi reactivităţii răspunsului imun în diferite boli şi afecţiuni.
În modele de vaccinare la şoareci, plasturele a crescut semnificativ recuperarea limfocitelor T specifice antigenului, multe dintre acestea fiind recrutate din sânge.
Într-un test realizat la oameni la UMass Chan, dispozitivul a colectat un amestec variat de celule imune şi proteine de semnalizare, inclusiv limfocite T rezidente cu memorie.
Potrivit autorilor, este prima demonstraţie de recoltare de celule imune vii de la om cu ajutorul unui plasture cu microace.
Plasturele conţine sute de microace fabricate dintr-un polimer aprobat de Administraţia pentru Alimente şi Medicamente (FDA), din Statele Unite.
Acestea sunt acoperite cu un hidrogel derivat din alge marine, de asemenea considerat sigur de FDA, care absoarbe celule şi molecule din lichidul interstiţial al pielii.
Microacele pătrund doar în straturile superficiale ale pielii, fără a afecta nervii sau vasele de sânge şi cu iritaţie minimă.
Testele de sânge şi biopsiile rămân metode esenţiale, iar studii suplimentare sunt în desfăşurare pentru a evalua performanţa plasturelui în diferite boli şi categorii de pacienţi.
Cercetătorii de la The Jackson Laboratory (JAX), în colaborare cu Massachusetts Institute of Technology (MIT), au dezvoltat primul plasture cu microace, asemănător unui bandaj, care poate preleva din piele informaţii despre răspunsul imun al organismului, fără durere. Dispozitivul detectează semnale inflamatorii în câteva minute şi colectează celule imune specializate în câteva ore, fără a fi necesare recoltări de sânge sau biopsii chirurgicale. Credit: Jackson Laboratory, 2 martie 2026
Autorii consideră că rezultatele iniţiale sunt promiţătoare, mai ales pentru afecţiuni cutanate precum dermatita alergică, psoriazisul şi vitiligo, în care celulele imune implicate se află deja în ţesut.
În perspectivă, tehnologia ar putea permite monitorizarea la domiciliu, de exemplu pentru urmărirea episoadelor imprevizibile la pacienţii cu boli de piele.
De asemenea, ar putea fi adaptată pentru cavitatea orală sau nazală, pentru evaluarea răspunsului imun la nivelul mucoaselor.
Potrivit autorilor, chiar şi o aplicare de 15–30 de minute poate fi suficientă pentru detectarea semnalelor inflamatorii şi pentru a obţine informaţii despre ce se întâmplă în ţesut.
