Expunerea zilnică la anumite substanţe chimice utilizate în fabricarea obiectelor casnice din plastic ar putea fi asociată cu peste 356.000 de decese cauzate de boli cardiovasculare la nivel global doar în anul 2018, arată o nouă analiză bazată pe studii populaţionale.
Concluziile cercetării au fost publicate recent online în jurnalul Lancet eBiomedicine.
Deşi aceste substanţe chimice, numite ftalaţi, sunt utilizate pe scară largă la nivel mondial, Orientul Mijlociu, Asia de Sud, Asia de Est şi regiunea Pacificului au înregistrat o proporţie mult mai mare din totalul deceselor - aproximativ trei sferturi.
De zeci de ani, experţii au asociat riscul de diverse probleme de sănătate cu expunerea la anumiţi ftalaţi regăsiţi în produse cosmetice, detergenţi, solvenţi, ţevi de plastic, insecticide şi alte articole.
Atunci când aceste substanţe chimice se descompun în particule microscopice şi sunt ingerate, studiile le-au legat de un risc crescut pentru afecţiuni variind de la obezitate şi diabet până la probleme de fertilitate şi cancer.
Studiul actual, condus de cercetători de la NYU Langone Health, s-a concentrat pe o substanţă numită ftalat de di-2-etilhexil (DEHP), utilizată pentru a face mai flexibile şi mai moi containerele pentru alimente, echipamentele medicale şi alte produse din plastic.
Alte cercetări au arătat că expunerea la DEHP poate declanşa un răspuns imun exagerat (inflamaţie) în artere, ceea ce, în timp, este asociat cu un risc crescut de infarct sau accident vascular cerebral (AVC).
În noua lor analiză, autorii au estimat că expunerea la DEHP a contribuit la 356.238 de decese, adică peste 13% din mortalitatea globală cauzată de boli de inimă în 2018, în rândul persoanelor cu vârsta între 55 şi 64 de ani.
„Prin evidenţierea legăturii dintre ftalaţi şi una dintre principalele cauze de deces la nivel mondial, concluziile noastre se adaugă volumului tot mai mare de dovezi că aceste substanţe chimice reprezintă un pericol uriaş pentru sănătatea umană”, a declarat autoarea principală a studiului, Sara Hyman, cercetător asociat la NYU Grossman School of Medicine.
Potrivit autorilor, povara economică rezultată din decesele identificate în studiu a fost estimată la aproximativ 510 miliarde de dolari, iar în scenariul negativ – chiar 3,74 trilioane de dolari.
Într-un studiu anterior din 2021, aceeaşi echipă de cercetare a legat ftalaţii de peste 50.000 de decese premature în fiecare an, în special din cauza bolilor de inimă, în rândul persoanelor în vârstă din SUA.
Investigaţia actuală este considerată prima estimare globală de până acum a mortalităţii cardiovasculare cauzate de expunerea la aceste substanţe chimice.
Pentru realizarea cercetării, echipa a folosit date de sănătate şi de mediu din zeci de sondaje populaţionale pentru a estima expunerea la DEHP în 200 de ţări şi teritorii. Informaţiile includeau probe de urină conţinând produşi de descompunere chimică lăsaţi de aditivul plastic.
Datele privind mortalitatea au fost obţinute de la Institutul pentru Metrica şi Evaluarea Sănătăţii (Institute for Health Metrics and Evaluation), un grup de cercetare din SUA care colectează informaţii medicale la nivel mondial pentru a identifica tendinţele în domeniul sănătăţii publice.
Printre concluziile cheie, studiul a arătat că pierderile de vieţi din regiunile Asia de Sud şi Orientul Mijlociu, respectiv Asia de Est şi Pacific, au reprezentat circa 42%, respectiv 32% din decesele cauzate de boli de inimă asociate cu DEHP.
În mod specific, India a avut cel mai mare număr de decese estimate - 103.587, urmată de China şi Indonezia. Riscurile mai mari de deces cardiac în aceste populaţii s-au menţinut chiar şi după ce cercetătorii au ajustat analiza statistică pentru a ţine cont de dimensiunea populaţiei din grupul de vârstă studiat.
O posibilă explicaţie, spun autorii, este că aceste ţări se confruntă cu rate mai mari de expunere la substanţele chimice, posibil pentru că trec printr-un boom al producţiei de plastic, dar având reglementări de fabricaţie mai slabe decât alte regiuni.
