Experţii au dezvoltat un cadru ştiinţific pentru diminuarea amprentei ecologice a industriei farmaceutice, care permite evaluarea simultană a costurilor de producţie şi a impactului asupra mediului în procesul de dezvoltare a medicamentelor. Acest cadru ştiinţific i-ar putea ajuta pe cercetători şi companiile farmaceutice să identifice metode de sinteză a produselor mai eficiente din punct de vedere economic şi mai puţin poluante. Prin integrarea datelor economice şi ecologice, noua abordare oferă o imagine completă a modului în care fiecare etapă a fabricării unui medicament, de la alegerea materiilor prime până la procesul de fabricaţie, influenţează atât costurile finale, cât şi amprenta ecologică. Astfel, deciziile privind producţia de medicamente pot fi luate pe baze obiective, favorizând inovaţia responsabilă şi reducerea efectelor nocive asupra mediului, spun specialiştii.
Dezvoltarea medicamentelor moderne este esenţială pentru progresul medical, dar are costuri mari, nu doar financiare, ci şi ecologice, putând avea efecte negative asupra mediului.
Un grup de cercetători a conceput acum un nou cadru ştiinţific menit să evalueze simultan impactul economic şi cel asupra mediului al proceselor de sinteză farmaceutică, oferind industriei un instrument concret pentru a face producţia de medicamente mai sustenabilă.
Studiul, publicat recent în revista Proceedings of the National Academy of Sciences - PNAS, a pornit de la o constatare tot mai îngrijorătoare: pe măsură ce populaţia globului creşte şi îmbătrâneşte, iar numărul persoanelor cu boli cronice se amplifică, cererea de medicamente creşte rapid, împreună cu amprenta ecologică a industriei farmaceutice.
Tot mai mulţi pacienţi şi profesionişti din sănătate încep să se întrebe cât de „curate” sunt, de fapt, tratamentele moderne, însă datele disponibile sunt limitate.
„Unele surse afirmă că aproximativ 10% dintre medicamente prezintă un risc pentru mediu, dar doar o mică parte au fost efectiv evaluate”, a explicat conf. univ. Stefano Cucurachi, specialist în ecologie industrială, citat într-un comunicat al Universităţii Leiden din Ţările de Jos.
Pe baza unei colaborări internaţionale cu o universitate de farmacie din China, echipa a analizat nouă metode diferite de sinteză pentru un medicament antiviral cu spectru larg (molnupiravir), folosit în tratamentul Covid-19. Datele obţinute au permis compararea directă a impactului ecologic şi a costurilor de producţie, oferind un model de analiză aplicabil şi altor substanţe active.
Rezultatele arată că factorii principali care determină amprenta ecologică a unui proces de fabricaţie sunt utilizarea solvenţilor chimici şi designul procesului industrial. Anumiţi solvenţi sunt foarte toxici şi poluanţi, în timp ce biocatalizatorii, enzime folosite pentru a accelera reacţiile chimice, au un impact scăzut şi costuri reduse, fiind potriviţi pentru producţia la scară industrială.
Noul cadru de analiză poate deveni un instrument util pentru companiile farmaceutice, dar şi pentru factorii de decizie politică, facilitând identificarea timpurie a proceselor poluante şi a alternativelor mai sustenabile.
„De obicei, medicamentele sunt supuse unor verificări riguroase înainte de a fi administrate oamenilor, însă puţini se gândesc la efectele lor asupra mediului. Este mai bine să ştim aceste lucruri încă din faza de dezvoltare, nu după ce substanţele sunt deja produse şi distribuite la scară largă”, a subliniat Cucurachi.
Cadrul „verde" este deja analizat de mai mulţi parteneri europeni interesaţi să integreze sustenabilitatea în lanţul de producţie farmaceutic, în special în contextul proiectului de cercetare Enkore, care reuneşte companii, spitale, reprezentanţi ai pacienţilor şi experţi în soluţii tehnologice.
Cercetătorii afirmă că această deschidere către o colaborare interdisciplinară marchează o schimbare semnificativă în atitudinea industriei farmaceutice, care, până recent, evita să abordeze tema impactului ecologic al medicamentelor.
„În prezent, suntem implicaţi în Enkore, un amplu proiect european de cercetare care reuneşte parteneri din întreg lanţul valoric al sistemului de sănătate: de la companii farmaceutice la spitale, de la reprezentanţi ai pacienţilor la specialişti în inovaţie tehnologică. Ca cercetători, suntem tot mai des invitaţi să participăm la astfel de iniţiative, un lucru de neimaginat în urmă cu doar doi sau trei ani”, a mai precizat Cucurachi.
Cercetarea face parte din proiectul LIFE GREENAPI.
