Premierul Ilie Bolojan a prezentat luni problemele care afectează sistemul de Sănătate, din perspectiva actualului Executiv. Astfel, pentru sistemul sanitar este necesară o rectificare suplimentară de 10 miliarde de lei în acest an, ceea ce reprezintă o mare presiune asupra bugetului de stat. Şeful guvernului a prezentat şi câteva măsuri de reformă propuse, între care se numără introducerea unui proiect-pilot în câteva spitale, de plată în funcţie de performanţă, stimularea utilizării de medicamente generice şi măsuri pentru creşterea prevenţiei în sănătate. Primele măsuri de reformă ar urma să fie aplicate de la 1 august.
"Anul acesta avem un buget alocat de 77 de miliarde de lei (pentru FNUASS, n.r.), la care colegii noştri ne-au solicitat o suplimentare obligatorie, astfel încât, pe de o parte, să putem să aducem facturile restante la zi - pentru că din martie nu am mai avut capacitatea financiară de a achita integral sumele - şi, de asemenea, să putem funcţiona până la finalul anului. Pentru aceasta, ne trebuie cel puţin 10 miliarde lei rectificare suplimentară, ceea ce reprezintă, în condiţiile actuale, o presiune mare pe bugetul de stat", a declarat Ilie Bolojan, într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Victoria.
La aceeaşi conferinţă, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a anunţat că primele măsuri de reformă în sistemul sanitar vor fi aplicate începând cu 1 august, după consultări cu sindicatele, asociaţiile de pacienţi, organizaţiile profesionale şi alte instituţii relevante.
Potrivit premierului, creşterea costurilor de finanţare a sistemului public de sănătate nu mai poate fi susţinută, în condiţiile în care au ajuns la o pondere de 16% din veniturile curente ale bugetului de stat, faţă de aproximativ 11% în anii trecuţi. “Pe cale de consecinţă, există o presiune puternică asupra bugetului pentru acoperirea acestor cheltuieli", a spus Bolojan.
Prim-ministrul a acuzat o lipsă a criteriilor de performanţă în sistemul de sănătate, din punct de vedere al salarizării medicilor, iar pentru a corecta acest lucru urmează să fie implementate câteva proiecte-pilot, înainte de extinderea lor la nivelul sistemului.
"Avem o lipsă a criteriilor de performanţă în sistem din punct de vedere al salarizării medicilor, nu există sisteme care să încurajeze medicii să lucreze în spitale mai mult, să facă mai multe operaţii. Şi ceea ce am discutat cu domnul ministru este să susţinem câteva proiecte-pilot, în care să introducem salarizarea funcţiei de performanţă, în aşa fel încât, dacă rezultatele vor apărea, să putem generaliza acest lucru în întreg sistemul, iar medicii să fie plătiţi în principal în funcţie de performanţa pe care o fac", a menţionat Ilie Bolojan.
O altă problemă semnalată este legată de cazurile de şefi de secţii din spitale care nu sunt numiţi de managerii unităţilor sanitare, ci de universităţile de medicină, care nu au indicatori de performanţă. “Vă puteţi da seama că un manager de spital nu are instrumentele necesare dacă nu îi are, în echipele de management, pe şefii de secţie, presaţi de indicatori să facă performanţă, să livreze servicii de calitate şi eficiente", a susţinut Bolojan.
Consum redus de generice, lipsa prevenţiei
Potrivit premierului, există un supraconsum de medicamente inovative, în situaţiile în care există generice disponibile.
“Avem o pondere importantă a medicamentelor inovative atât ca volum, mult mai mare decât ar fi normal, dar şi ca sumă, iar tratamente care pot fi rezolvate cu medicamentele generice, datorită întârzierilor din sistem, sunt rezolvate la preţuri de două - trei ori mai scumpe cu cele inovative. Şi e nevoie ca acolo unde medicamentele scumpe pot fi înlocuite de medicamentele generice să facem acest lucru şi doar acolo unde nu există înlocuitori să menţinem în continuare posibilitatea de tratamente scumpe, care depăşesc posibilităţile sistemului", a spus Ilie Bolojan.
Prim-ministrul a susţinut şi necesitatea îmbunătăţirii prevenţiei, pentru a depista bolile în stadii timpurii.
"Ceea ce generează costuri generale mult mai mari, pentru că pacienţii ajung în sistemul spitalicesc cu boli într-un stadiu avansat, întrucât prevenţia este slabă şi întrucât ponderea tratamentelor în cabinetele medicilor de familie, în ambulatorii sau în spitale de zi, în spitalizarea de zi, iertaţi-mă, este la o pondere mult prea mică faţă de ceea ce ar trebui să fie", a mai spus premierul.
