Şase noi spitale publice au fost introduse în programul de acţiuni prioritare de Oxigenare Extra-Corporeală prin Membrană (ECMO), cunoscut şi sub numele de “plǎmân artificial”.
Anunţul a fost făcut marţi de Ministerul Sănătăţii, care a lansat programul, în 2019.
Programul naţional „Acţiuni Prioritare – ECMO” (AP-ECMP) permite preluarea şi susţinerea artificială a funcţiilor vitale, oferind pacienţilor critici o şansă în plus la viaţă atunci când aceste funcţii nu mai pot funcţiona singure.
Astfel, înceând de marţi au fost incluse în lista reţelei AP-ECMO: Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Bihor, Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” Bucureşti, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova, Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara şi Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeş” Timişoara.
Programul AP-ECMO a fost lansat în 2019, sub forma unui proiect-pilot desfăşurat în cadrul unei acţiuni prioritare numite: “Asistare Circulatorie Mecanică prin oxigenare extra-corporeală prin membrană sau mini-pompă rotativă axială percutană în terapia intensivă” (AP-ECMO), la propunerea Comisiei de Anestezie şi Terapie Intensivă a Ministerului Sănătăţii.
În prima fază, în proiectul-pilot au fost incluse zece unităţi sanitare din Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara şi Târgu Mureş.
Prima procedură de asistare circulatorie mecanică prin ECMO a fost realizată în România în 2011. Ulterior, în 2015, Ministerul Sănătăţii a alocat fonduri pentru achiziţionarea a trei aparate de ECMO moderne disponibile pentru grupul pacienţilor adulţi trataţi în cadrul Institutului de Urgenţă pentru Boli Cardio-Vasculare “Prof. Dr. C. C. Iliescu” din Bucureşti, principalul centru din România unde această tehnică este utilizată pentru pacienţii selecţionaţi.
Conform recomandărilor Comisiei de Anestezie şi Terapie Intensivă, pentru a putea fi incluse în AP-ECMO, unităţile sanitare trebuie sa îndeplinească o serie de criterii.
Primele spitale incluse în programul AP-ECMO, începând din 2019, au fost: Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardio-Vasculare Prof. Dr. C. C. Iliescu (Bucureşti), Institutul Clinic Fundeni (Bucureşti), Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Pius Brânzeu (Timişoara), Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardio-Vasculare şi Transplant (Târgu-Mureş), Institutul Inimii Nicolae Stăcioiu (Cluj-Napoca), Institutul de Boli Cardio-Vasculare Prof. Dr. George I.M. Georgescu (Iaşi), Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii Marie Sklodowska Curie (Bucureşti), Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca (Bucureşti), Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti şi Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central Dr. Carol Davila din Bucureşti.
Datele Registrului Internaţional ECLS (ExtraCorporeal Life Support) arată că, în 2018, s-a înregistrat în cazul pacienţilor adulţi o supravieţuire până în momentul sevrării de ECMO, respectiv până în momentul externării din spital, de 59%, respectiv 42% în situaţia utilizării ECMO veno-arterial pentru un pacient în şoc cardiogen, 69%, respectiv 59% în situaţia utilizării ECMO veno-venos pentru un pacient cu ARDS şi 41%, respectiv 29% în cazul utilizării tehnicii ECMO pentru pacienţii în stop cardio-respirator refractar la manevrele de resuscitare.
În ceea ce priveşte pacienţii pediatrici, procentele supravieţuirii până în momentul sevrării Oxigenarii Extra-Corporeale prin Membrană, respectiv până în momentul externării din spital, sunt 71%, respectiv 52% în situaţia utilizării procedurii în cazul şocului cardiogen, 71%, respectiv 58% în situaţia utilizării ECMO pentru ARDS, şi 60%, respectiv 42% în situaţia utilizării ECMO pentru un stop cardio-respirator refractar.
Pentru pacienţii neonatali, procentele supravieţuirii până în momentul sevrării ECMO, respectiv până în momentul externării din spital, sunt 68%, respectiv 42% în situaţia utilizării ECMO pentru şocul cardiogen, 87%, respectiv 73% în situaţia utilizării ECMO pentru ARDS, şi 70%, respectiv 41% în situaţia utilizării ECMO pentru un stop cardio-respirator refractar.
