România se numără printre ţările cu cele mai ridicate rate ale mortalităţii evitabile din Europa: în 2022 a fost în topul statelor care au depăşit 470 de decese evitabile la 100.000 de locuitori sub 75 de ani, alături de Letonia, Ungaria, Lituania şi Bulgaria. Ţara noastră apare la valori mari atât la decese prevenibile, cât şi la cele tratabile, ceea ce se reflectă în rata totală de mortalitate ridicată. Nivelul ridicat al mortalităţii evitabile din România este corelat cu o prevalenţă mai ridicată a factorilor de risc prevenibili, precum fumatul şi consumul de alcool, precum şi cu un nivel mai redus al cheltuielilor publice pentru sănătate faţă de statele din Vest.
Date recente arată că un număr foarte mare de oameni din Uniunea Europeană (UE) mor din cauze care ar putea fi prevenite prin măsuri de sănătate publică sau evitate prin îngrijiri medicale mai bune, iar diferenţele dintre ţările europene sunt marcante, mai ales între Est şi Vest.
În 2022, peste 1,1 milioane de decese în rândul persoanelor sub 75 de ani ar fi putut fi evitate în UE prin sisteme de sănătate mai eficiente şi intervenţii de sănătate publică mai bune. Aceste decese, provocate de boli şi afecţiuni care ar putea fi prevenite sau tratate, reprezintă mai mult de unul din cinci decese în rândul cetăţenilor UE.
România este inclusă în grupul statelor din Europa Centrală şi de Est unde se remarcă niveluri substanţial mai ridicate ale unor cauze majore de mortalitate evitabilă, precum cancerul pulmonar, bolile cardiace şi cardiovasculare - în special bolile cardiace ischemice - precum şi decesele cauzate de afecţiuni specifice consumului de alcool. La nivelul UE, bolile cardiace sunt principala cauză de deces tratabil, iar cancerul pulmonar una dintre cele mai importante cauze prevenibile, iar pentru ţările din Est, inclusiv România, aceste afecţiuni au o contribuţie majoră la ratele ridicate ale mortalităţii evitabile.
Potrivit OCDE şi raportului Health at a Glance: Europe 2024, indicatorii de mortalitate evitabilă reflectă eficacitatea sistemelor de sănătate publică şi a celor de îngrijiri medicale, inclusiv calitatea serviciilor şi accesul la ele.
Rata deceselor evitabile diferă considerabil între ţări, iar specialiştii indică drept factori de influenţă nivelul cheltuielilor pentru sănătate şi prevalenţa riscurilor prevenibile, precum fumatul şi consumul de alcool.
Conform Eurostat, „mortalitatea evitabilă” se împarte în două categorii: decese prevenibile, acele decese care ar putea fi evitate prin intervenţii de sănătate publică, şi decese tratabile, care ar putea fi evitate prin îngrijiri medicale de calitate optimă.
În categoria prevenibilă intră, între altele, cancerul pulmonar, bolile cardiace ischemice, Covid-19, decesele legate de alcool, AVC (accidentul vascular cerebral), accidentele, boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), suicidul şi alte cauze.
Categoria tratabilă include bolile cardiace ischemice, cancerul colorectal, cancerul de sân, AVC, pneumonia, hipertensiunea arterială, diabetul şi alte cauze.
În 2022, numărul total al deceselor evitabile sub 75 de ani a fost de 1,11 milioane în UE, iar pentru comparaţia între ţări se foloseşte rata standardizată pe vârstă la 100.000 de locuitori sub 75 de ani.
La nivelul UE, rata mortalităţii evitabile a variat de la 169 decese la 100.000 de locuitori în Suedia la 543 la 100.000 în Letonia, media UE fiind de 258 în 2022.
Dacă sunt incluse ţările candidate la UE, statele EFTA şi Regatul Unit, acolo unde există date, Elveţia a înregistrat cea mai scăzută rată, de 153 la 100.000. Ţările din Europa de Est şi cele baltice au avut cele mai ridicate rate ale mortalităţii evitabile.
Letonia, România, Ungaria, Lituania şi Bulgaria au depăşit fiecare 470 de decese la 100.000 de locuitori. Au urmat Serbia, Slovacia şi Estonia, cu valori mai mici, dar încă peste 390. În contrast, ţările din Vest şi Nord au raportat rate scăzute, sub 200 la 100.000, precum Elveţia, Suedia, Norvegia, Olanda şi Franţa.
Statele din Europa Centrală şi de Sud au avut, în general, valori intermediare; Croaţia, Polonia, Turcia, Grecia, Cehia şi Italia s-au situat în majoritate între 200 şi 300 de decese la 100.000.
Deşi Germania s-a aflat sub media UE, aeastă ţară a avut cea mai mare rată de mortalitate evitabilă dintre principalele economii europene, de 249 la 100.000.
Din totalul de 1,11 milioane de decese evitabile în UE în 2022, 65% (725.624) au fost considerate prevenibile şi 35% (386.709) tratabile, adică 168 de decese prevenibile şi 98 tratabile la 100.000 de locuitori.
Există o corelaţie pozitivă foarte puternică între cele două: ţările cu rate ridicate ale deceselor prevenibile au tendinţa să aibă şi rate ridicate ale deceselor tratabile.
Astfel, Letonia şi România s-au aflat la valori mari în ambele categorii, iar Elveţia şi Suedia la valori foarte scăzute.
În total, România a avut a doua cea mai ridicată rată de mortalitate prevenibilă din Uniune, după Letonia, cu 304 decese la 100.000 de locuitori, aproape dublu faţă de media UE, de 168 decese la 100.000.
Rata deceselor evitabile din cauze prevenibile sau tratabile (2022). Sursa: EuronewsHealth - Eurostat şi ONS • (rată standardizată pe vârstă la 100.000 de locuitori sub 75 de ani)
Decese prevenibile: sunt cauze de deces care ar putea fi evitate prin intervenţii de sănătate publică precum prevenţia, educaţia pentru sănătate şi reducerea factorilor de risc. Această categorie include cancerul pulmonar, bolile cardiace ischemice, Covid-19, decesele asociate consumului de alcool, accidentul vascular cerebral, accidentele, boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), suicidul şi alte cauze.
Decese tratabile: se referă la cauze de deces care ar putea fi evitate prin îngrijiri medicale de calitate optimă. Ele includ bolile cardiace ischemice, cancerul colorectal, cancerul de sân, accidentul vascular cerebral, pneumonia, hipertensiunea arterială, diabetul şi alte cauze.
Principalele cauze tratabile în UE au fost bolile cardiace, care au reprezentat 21% din decese, urmate de cancerul colorectal (14%), cancerul de sân şi AVC (10% fiecare), pneumonia (8%), hipertensiunea arterială (5%) şi diabetul (4%), conform Health at a Glance: Europe 2024.
Pentru categoria prevenibilă, Covid-19 a fost cauza principală în 2021, cu 24% din decese, dar ponderea sa a scăzut la 10% în 2022.În acest an, cancerul pulmonar a avut cea mai mare pondere, de 19%, urmat de bolile cardiace, cu 11%, iar decesele asociate alcoolului au reprezentat 8% din mortalitatea prevenibilă. Diferenţele dintre ţări sunt influenţate de cât de frecvente sunt aceste cauze la nivel naţional.
Aida Isabel Tavares, profesor asociat la Lisbon School of Economics and Management, a declarat pentru Euronews Health că mai mulţi determinanţi pot influenţa ratele mortalităţii prevenibile, precum cheltuielile sociale şi pentru sănătate, educaţia şi emisiile de gaze.
Raportul citat arată că cancerul pulmonar, bolile cardiace şi tulburările şi intoxicaţiile specifice consumului de alcool sunt mult mai frecvente în Europa Centrală şi de Est, iar acest lucru este atribuit în mare parte diferenţelor în prevalenţa factorilor de risc prevenibili, precum fumatul şi consumul de alcool.
Specialiştii subliniază faptul că ţările cu cheltuieli publice mai mari pentru sănătate tind să aibă mortalitate tratabilă mai scăzută; în linii generale, mortalitatea tratabilă ridicată se regăseşte în Europa de Est, iar cea scăzută în Europa de Nord. De exemplu, Suedia alocă o pondere importantă din PIB pentru sănătate, spre deosebire de Bulgaria, unde această pondere este mult mai mică.
Rok Hrzic, profesor asistent la departamentul de sănătate internaţională al Maastricht University, spune că majoritatea diferenţelor dintre Vest şi Est pot fi urmărite până la decesele prin boli cardiovasculare la vârste mijlocii şi înaintate, acestea fiind legate de adoptarea mai târzie a tehnologiilor medicale şi a politicilor care permit prevenirea şi tratarea bolilor de inimă.
La diferenţele dintre ţări se adaugă şi modul de înregistrare a cauzei decesului. Susanne Stolpe, cercetător asociat la Ruhr University Bochum, a atras atenţia că medicii care consemnează cauza morţii pot selecta, dintre mai multe boli posibile, pe cea trecută drept cauză a decesului., iar această alegere subiectivă poate schimba clasificarea unui deces ca evitabil sau inevitabil. Ea a menţionat şi că ponderea deceselor cu cauză necunoscută influenţează ratele de mortalitate evitabilă; proporţii mai mici ale cauzelor necunoscute sunt observate în statele baltice, Regatul Unit şi Finlanda comparativ cu majoritatea ţărilor din Vest.
Specialiştii subliniază şi faptul că, în ceea ce priveşte cheltuielile pentru sănătate, acestea diferă mult între state, reflectând accesul la îngrijiri şi soliditatea sistemelor medicale.
Măsurate în euro pe locuitor, la standardul puterii de cumpărare (PPS) pe locuitor şi ca procent din PIB, ţările din Vest şi Nord au avut cele mai mari cheltuieli curente pentru sănătate, în timp ce ţările din Est şi Balcani au făcut cele mai mici cheltuieli, iar statele din Sud s-au situat la niveluri moderate; în Irlanda şi Luxemburg, deşi cheltuielile sunt mari, ponderea lor în PIB apare mai mică din cauza PIB-urilor foarte ridicate.
Un alt indicator al inegalităţilor în sănătate îl reprezintă diferenţele mari în ratele de screening pentru cancer. În screeningul pentru cancer colorectal, cancer de col uterin şi mamografie, ţările din Nord şi Vest au arătat eforturi preventive puternice şi constante, Sudul a avut performanţe moderate, în timp ce ţările din Est şi Balcani au rămas mult în urmă, mai ales la screeningul pentru cancer colorectal şi cancer de sân.
