Cercetătorii au identificat ţinta atacurilor imune asupra celulelor hepatice în tulburările metabolice

Cercetătorii au identificat ţinta atacurilor imune asupra celulelor hepatice în tulburările metabolice

Oamenii de ştiinţă au descoperit proteina care declanşează apărarea imună să atace celulele ficatului.

Când grăsimea se acumulează în ficat, sistemul imunitar poate ataca organul. Într-un nou studiu, cercetatorii de la Cornell Medicine au identificat molecula care declanşează această apărare. Descoperiri ar putea explica dinamica de la baza leziunilor hepatice care poate însoţi diabetul de tip 2 şi obezitatea.

Într-un studiu publicat vineri, în Science Immunology, cercetătorii au modificat genetic modelele de şoarece pe care le-au hrănit cu o dietă bogată în grăsimi, şi cu conţinut ridicat de zahăr, pentru a imita aceste boli metabolice umane. Ei au examinat apoi modificările sistemului imunitar al rozătoarelor care montează apărări adaptate unor ameninţări specifice.

Când este direcţionat greşit asupra corpului, acest răspuns imunitar, care implică celulele B şi T, dăunează organelor şi ţesuturilor pe care, în mod normal, este menit să le protejeze.

„De mult timp, cercetătorii s-au întrebat cum învaţă celulele imune T şi B să atace celulele hepatice, care sunt supuse unui stres metabolic crescut din cauza unei diete bogate în grăsimi şi zahăr. Am identificat o proteină, probabil prima dintre multe, care este produsă de celulele hepatice stresate şi apoi recunoscută atât de celulele B, cât şi de celulele T ca ţintă”, a explicat cercetătorul principal dr. Laura Santambrogio, profesor de radioterapie şi de fiziologie şi biofizică, director asociat pentru imunologia de precizie la Institutul Englander pentru Medicină de Precizie de la Cornell Medicine.

Activarea sistemului imunitar agravează şi mai mult daunele apărute deja în ficat la persoanele care au afecţiuni metabolice, a mai precizat cercetătoarea.

În diabetul de tip 2 sau obezitate, ficatul stochează o cantitate excesivă de grăsime, care poate stresa celulele, ducând la o afecţiune cunoscută sub numele de steatohepatită nonalcoolică, numită şi boala ficatului gras.

Stresul duce la inflamaţie, un răspuns imun nespecific care, deşi este menit să protejeze, poate dăuna ţesutului în timp.

Cercetătorii au găsit acum dovezi că activitatea celulelor B şi T contribuie şi ele la problemele ficatului. Celulele B produc proteine ​​numite anticorpi care neutralizează un invadator legându-se de anumite părţi ale acestuia. De asemenea, celulele T distrug celulele infectate după recunoaşterea secvenţelor parţiale ale unei proteine ​​ţintă.

Uneori, aşa cum se întâmplă în bolile autoimune, aceste celule activează organismul recunoscând proteinele „autoimune”.

Examinând activitatea unui alt tip de celule imunitare, celulele dendritice, cercetătorii au identificat proteina PDIA3, şi au descoperit că activează atât celulele B, cât şi celulele T. Când sunt stresate, celulele produc mai mult PDIA3, care călătoresc la suprafaţa, unde devin mai uşor de atacat de sistemul imunitar.

Deşi experimente au fost făcute pe şoareci, o dinamică similară pare să aibă loc şi la oameni. Cercetătorii au descoperit niveluri crescute de anticorpi PDIA3 în probele de sânge de la persoanele cu diabet zaharat de tip 2, precum şi în afecţiunile autoimune care afectează ficatul şi căile biliare.

Spre deosebire de afecţiunile autoimune, îmbunătăţirea dietei alimentare şi pierderea în greutate pot opri această afecţiune hepatică.

Legătura dintre dietă şi bolile hepatice grase este deja bine stabilită, a mai precizat dr. Santambrogio.

„Am adăugat o nouă piesă la acest puzzle, arătând cum sistemul imunitar începe să atace ficatul”, a mai precizat medicul.

viewscnt