Cancerul de sân este cel mai frecvent diagnosticat tip de cancer, reprezentând 1 din 8 diagnostice de cancer la nivel mondial. Până în 2040, se estimează că vor fi 3 milioane de noi cazuri pe an, în creştere cu 40%, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).
Noi cercetări indică faptul că, în cazul pacientelor cu cancer de sân, stadiul cancerului şi starea receptorilor pot ajuta medicii să estimeze dacă şi când cancerul ar putea recidiva după tratamentul iniţial.
Constatările studiului, publicate în CANCER, o revistă specializată a Societăţii Americane de Cancer, ar putea duce la o îngrijire mai personalizată a pacienţilor.
Pentru realizarea studiului, dr. Heather Neuman, de la universitatea din Wisconsin, Statele Unite, şi colegii săi au analizat datele a 8.007 pacienţi cu cancer de sân în stadiile I-III care au participat la nouă studii clinice în perioada 1997-2013, şi care au primit terapia standard de îngrijire.
Timpul până la prima recidivă a cancerului a variat semnificativ între cancerele cu diferiţi receptori - inclusiv receptorul de estrogen (ER), receptorul de progesteron (PR) şi receptorul 2 al factorului de creştere epidermal uman (HER2).
În cadrul fiecărui tip de receptor, stadiul cancerului a influenţat timpul până la recidivă.
Riscul de recidivă a fost cel mai ridicat şi a apărut cel mai devreme pentru tumorile ER-/PR-/HER2- (triplu negativ). Pacientele cu aceste tumori diagnosticate în stadiul III au avut o probabilitate de recidivă la 5 ani de 45,5%.
Riscul de recidivă a fost cel mai scăzut pentru tumorile ER+/PR+/HER2+ (triplu pozitive). Pacientele cu aceste tumori diagnosticate în stadiul III au avut o probabilitate de recidivă la 5 ani de 15,3%.
Pe baza constatărilor lor, cercetătorii au elaborat recomandări de urmărire în funcţie de stadiul cancerului şi de tipul de receptor.
De exemplu, pacientele cu cel mai mic risc ar trebui să fie consultate de echipa oncologică o dată pe an, timp de cinci ani, în timp ce cele cu cel mai mare risc ar trebui să fie consultate o dată la trei luni, timp de cinci ani.
„Aceste recomandări de urmărire dezvoltate de noi reprezintă o oportunitate de a personaliza modul în care oferim îngrijire în urmărirea cancerului de sân", a declarat dr. Neuman.
Potrivit medicului, prin adaptarea urmăririi în funcţie de risc, există potenţialul de a avea un impact puternic şi pozitiv atât asupra supravieţuitoarelor, cât şi asupra furnizorilor de servicii oncologice, prin îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei îngrijirii.
România se află pe ultimul loc în UE în materie de screening pentru cancerul de sân, potrivit celui mai recent sondaj Eurostat, care arată că doar 9% din femeile din ţara noastră cu vârste între 50 şi 69 de ani au raportat în 2019 că şi-au efectuat o mamografie în ultimii 2 ani.
