Mai multe state membre ale Uniunii Europene au început discuţii cu autorităţile din Statele unite despre restructurarea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), un semnal că ţările europene încep să adopte o linie mai dură privind comportamentul organizaţiei internaţionale în perioada pandemiei.
Un oficial european în domeniul Sănătăţii a declarat pentru Reuters că Germania, Franţa, Marea Britanie şi Italia au demarat discuţii la nivel tehnic cu SUA privind reformarea OMS.
Scopul restructurării este asigurarea independenţei OMS, în condiţiile în care organizaţia a fost intens criticat în ultimele luni pentru favorizarea Chinei în perioada pandemiei.
“Discutăm despre modelităţi de a separa mecanismul de gestiune a situaţiilor de urgenţă al OMS de influenţa oricărei ţări”, a explicat oficialul.
În schimb, reformarea sistemului de finanţare al OMS va dura mai mult timp, potrivit oficialilor. În prezent, OMS operează pe baza unor bugete pe doi ani, ceea ce poate afecta independenţa organizaţiei în cazul în care o urgenţă sanitară apare la mijlocul exerciţiului bugetar şi este nevoie de finanţări suplimentare de la statele membre.
Discuţiile sugerează că multe state europene, care au apărat OMS în perioada pandemiei, au adoptat o linie mai dură faţă de acţiunea organizaţiei de la declanşarea pandemiei de coronavirus SARS-CoV-2.
Într-o videoconferinţă la care au participat miniştrii Sănătăţii din statele mebre ale UE, miniştrii din Franţa şi Germania şi-au informat omologii că este nevoie de o evaluare şi de o reformă a OMS, arată minuta şedinţei.
În aprilie, Donald Trump a suspendat finanţarea OMS de către Statele Unite, care acoperea circa 15% din bugetul organizaţiei, acuzând-o că a eşuat în realizarea obiectivelor pentru care a fost înfiinţată şi că a promovat dezinformările Chinei în privinţa coronavirusului.
UE şi statele membre sunt al doilea finanţator al OMS, acoperind circa 11% din bugetul organizaţiei, în timp ce China acoperă doar 0,2% din bugetul OMS.
ŞEFUL OMS, ŢINTA PRINCIPALĂ A CRITICILOR
Directorul general al organizaţiei, Tedros Adhanom Ghebreyesus, este principala ţintă a criticilor pentru gestionarea slabă a pandemiei de coronavirus.
Tedros Adhanom Ghebreyesus este un politician etiopian, membru al unui partid marxist-leninist apropiat de China, iar alinierea sa la poziţia oficială a Beijingului şi susţinerea acordată statului asiatic au ieşit în evidenţă în ultimele luni.
Etiopianul a declarat pandemie de coronavirus abia în 11 martie, când situaţia era deja extrem de gravă în multe ţări. Între timp, peste 8,6 milioane de oameni din întreaga lume au fost testaţi pozitiv cu coronavirus, însă estimările arată că aceştia reprezintă doar o mică parte din numărul real de persoane infectate.
De asemenea, peste 450.000 de decese au fost provocate de Covid-19, boaala provocată de coronavirusul SARS-CoV-2.
LISTA ERORILOR
În 14 ianuarie, la câteva săptămâni după ce au apărut informaţii despre noul coronavirus, şeful OMS susţinea, aliniindu-se la poziţia Chinei, că nu există dovezi de transmitere a virusului de la om la om.
Seria de erori a continuat. După ce a fost nevoit să admită transmiterea de la om la om în China, Tedros Adhanom Ghebreyesus a declarat în 23 ianuarie că nu există dovezi că transmiterea de la om la om ar avea loc şi în afara statului asiatic.
Ulterior, la sfărşitul lunii ianuarie şi începutul lunii februarie, etiopianul a făcut declaraţii în care susţinea că nu este nevoie de restricţii în traficul spre şi dinspre China sau de restricţii de călătorie.
Pandemia a fost declarată în 11 martie – mult prea târziu, consideră mulţi experţi.
Anterior, OMS a cerut în 24 februarie tuturor statelor să se pregătească pentru o eventuală pandemie din cauza coronavirusului. Ulterior, în 28 februarie, OMS a ridicat nivelul de alertă mondială privind noul coronavirus SARS-CoV-2 de la ‘ridicat’ la ‘foarte ridicat’.
