Creşterea temperaturii aerului are un efect limitat de reducere a transmiterii coronavirusului SARS-CoV-2, arată un nou studiu realizat de cercetători americani.
În cazul multor virusuri, inclusiv al virusului gripal, rata de transmitere tinde să scadă sensibil în perioada de vară, când temperatura aerului creşte.
Mulţi experţi au sugerat că o astfel de evoluţia s-ar putea înregistra şi în cazul virusului SARS-CoV-2, însă timpul limitat de la apariţia sa, în decembrie 2019, nu a permis realizarea de studii relevante în acest sens.
Însă un nou studiu realizat de o echipă de cercetători de la Mount Auburn Hospital, din Cambridge, statul Massachusetts, şi prezentat recent în publicaţia Clinical Infectious Diseases a analizat efectul combinat al temperaturii în creştere, umidităţii şi indicelului UV (care măsoară intensitatea radiaţiei ultraviolete) asupra ratei de transmitere a coronavirusului SARS-CoV-2.
Analiza a luat în calcul mai multe zone din Statele Unite, ţară care cuprinde regiuni diverse, cu tipuri climatice diferite, şi evoluţia infectărilor la finalul iernii şi la începutul primăverii (între 22 ianuarie şi 3 aprilie 2020).
Rezultatele studiului arată că incidenţa Covid-19, boala provocată de coronavirusul SARS-CoV-2, se reduce odată cu creşterea temperaturii până la 11 grade Celsius. În schimb, după acest prag, creşterea temperaturii nu are decât un efect modest asupra ratei de transmitere.
Asocierea unui indice UV mai ridicat are un efect suplimentar de reducere a ratei de transmitere, însă impactul este limitat, sugerează studiul. În ceea ce priveşte efectul precipitaţiilor, acestea nu au un efect cuantificabil asupra ratei de transmitere.
Cercetătorii au anlizat evoluţia numărului de infectări diagnosticate prin teste pe regiuni în paralel cu evoluţia temperaturilor, indicelui UV şi precipitaţiilor în regiunile respective, preluate de la National Centers for Environmental Information din SUA.
“În timp ce transmiterea virusului încetineşte până ce temperatura maximă zilnică atinge 11 grade Celsius, efectul creşterii temperaturii peste acest nivel nu pare să fie semnificativ”, a afirmat Shiv T. Sehra, director al programului de rezidenţiat în medicină internă la Mount Auburn Hospital şi asistent în medicină la Harvard Medical School, citat de sciencedaily.com.
“Pe baza analizei noastre, asocierea modestă sugerează că este puţin probabil ca transmiterea virusului să scadă foarte puternic în lunile de vară doar ca urmare a creşterii temperaturii”, a completat Shiv T. Sehra.
Studiul mai arată că cea mai mică rată de noi cazuri de Covid-19 a fost înregistrată în zonele în care temperatura maximă a fost peste 11 grade Celsius cu cinci zile înainte, iar cea mai mare rată a fost înregistrată în zonele în care temperatura maximă a fost de cel mult minus 1 grad Celsius în aceeaşi perioadă.
Cercetătorii subliniază că studiul lor indică o asociere, chiar dacă mai puţin pronunţată decât se estima, între temperatură şi rata de transmitere şi consideră că transmiterea virusului ar putea creşte din nou în tomană şi în iarnă, când temperaturile vor scădea.
