Aproximativ 30% dintre pacienţii cu COVID-19 au dezvoltat afecţiunea cunoscută sub numele de ,,long COVID”, potrivit unui studiu derulat de cercetătorii de la UCLA şi publicat în Journal of General Internal Medicine.
Cercetătorii au studiat 1.038 de persoane înscrise în Programul Ambulatoriu COVID UCLA între aprilie 2020 şi februarie 2021. Ei au descoperit că 309 dintre ei au dezvoltat ,,long COVID”, respectiv o treime dintre pacienţii cu COVID-19.
Un diagnostic de ,,long COVID” a fost pus dacă un pacient care răspundea la un chestionar a raportat simptome persistente la 60-90 de zile după ce a fost infectat sau spitalizat. Cele mai persistente simptome au fost oboseala (31%) şi dificultăţi de respiraţie (15%) la participanţii la studiu ce fuseseră spitalizaţi. Dintre pacienţii care s-au tratat ambulator, 16% au raportat pierderea simţului mirosului.
Concluziile studiului diferă de cercetările anterioare. Universitatea din California-Davis, de exemplu, a estimat că 10% dintre pacienţii cu COVID-19 dezvoltă simptome pe termen lung. Un studiu din 2021 de la Universitatea Pennsylvannia State a constatat că mai mult de jumătate dintre pacienţii cu COVID-19 din întreaga lume ar dezvolta ,, long COVID”.
Discrepanţa care există poate fi atribuită faptului că nu există o definiţie oficială, larg acceptată a ,,long-COVID-ului”. Potrivit CDC este vorba de pacienţii care se confruntă cu „probleme de sănătate noi, care revin sau au în curs de desfăşurare la 4 sau mai multe săptămâni simptome după o infecţie iniţială cu coronavirus”.
Între timp, studiul UCLA a inclus şi pacienţi care au încă simptome la 60 până la 90 de zile după infecţie. Echipa de cercetare UCLA a analizat caracteristicile demografice şi clinice în încercarea de a dezvolta tratamente eficiente.
Persoanele cu spitalizare în antecedente, cu diabet zaharat şi un indice de masă corporală mai mare au fost cel mai probabil să dezvolte ,,long COVID”, au spus cercetătorii, conform Medicinenet.com.
Vârsta înaintată şi statutul socio-economic nu au fost asociate cu ,,long COVID” în studiu - o surpriză, deoarece aceste caracteristici sunt adesea legate de o formă severă de boală şi un risc mai mare de deces din cauza COVID-19.
„Acest studiu ilustrează necesitatea de a urmări diverse populaţii de pacienţi pentru a înţelege traiectoria lungă a bolii COVID şi pentru a evalua modul în care factorii individuali, cum ar fi comorbidităţile preexistente, factorii socio-demografici, statutul de vaccinare şi tipul de variantă de virus afectează tipul şi persistenţa simptomelor long COVID ”, a declarat prof. dr. Sun Yoo, specialist în ştiinţe ale sănătăţii la Şcoala de medicină UCLA.
Şi în România există preocupări în rândul medicilor privind sindromul ,,Covid lung” la persoanele cu diabet. Potrivit conf. univ. dr. Anca Pantea există un studiu în derulare în ţara noastră referitor la sindromul “Covid lung” la persoanele cu diabet.
,,Mă interesează în mod special prezenţa acelui sindrom ‘long Covid’, care se pare că are un efect nefavorabil pe termen lung asupra pacientului cu diabet zaharat. Ba mai mult decât atât, se pare că şi pacienţi care erau în prediabet, ulterior, în cadrul acestui sindrom ‘long Covid’ dezvoltă un diabet zaharat franc”, a mărturisit conf. univ. dr. Anca Pantea Stoian prezentă la în noiembrie anul trecut dezbaterea ,,Diabetes360”, un eveniment online din seria conferinţelor 360 APT, Acces, politici şi terapii, a avut ca partener ştiinţific Universitatea de Medicină şi Farmacie ,,Carol Davila” Bucureşti.
