Un studiu efectuat pe viermii minusculi C. elegans, care replică 70% din genele umane, arată că anumite tulpini ale bacteriilor asociate cu acneea prelungesc durata de viaţă a nematodului şi ajută sistemul imunitar înnăscut să lupte împotriva stafilococului auriu (Staphylococcus aureus).
Bacteria Cutibacterium acnes, despre care se ştie că provoacă acnee, este larg răspândită şi la persoanele care au o piele sănătoasă. Progresele recente în secvenţierea genelor arată că diferenţele de fond genetic dintre tulpinile de bacterii indică roluri diferite ale acestora la nivelul pielii.
Echipa de cercetare a folosit viermii C. elegans pentru a investiga efectele biologice ale mai multor tulpini izolate de C. acnes pe pielea umană. Studiul realizat de două spitale universitare din Japonia, realizat fără testarea pe animalele (mamifere), arată că tulpina non-patogenă a C. acnes îmbunătăţeşte rezistenţa pielii împotriva infecţiilor cauzate de stafilococul auriu.
Cercetarea a fost publicată pe 27 octombrie în Microbiology Spectrum.
Cercetătorii au găsit o legătură între tulpinile ribotipului (RT) de C. acnes, care se găsesc în pielea umană, şi durata de viaţă a nematodului C. elegans.
„Probabil că bacteria C. acnes menţine sănătatea pielii oprind agenţii patogeni comuni, precum stafilococul auriu, să invadeze ţesuturile pielii. În loc să folosim mamifere, am explorat acest lucru folosind C. elegans, un nematod de 1 mm care prezintă anumite părţi de bază pe care le regăsim şi la mamifere, cum ar fi sistem nervos, muşchi şi tract digestiv, precum şi o barieră de suprafaţă a corpului echivalentă cu pielea umană", spune autorul principal Ayano Tsuru, absolvent al Universităţii de Ştiinţe Umane din Osaka.
Rezultatele au arătat că ribotipul tulpinilor RT4 şi RT8, (o clasificare a tulpinilor de bacterii pe baza polimorfismelor din ARNr - ARN ribozomal), care sunt adesea detectate în pielea persoanelor care suferă de acnee, au scurtat durata de viaţă a nematodului, în timp ce tulpinile RT6 care se găsesc adesea în pielea persoanelor fără acnee, nu au făcut-o. De asemenea, studiul a arătat că tulpina nonpatogenă RT6 a C. acnes a îmbunătăţit rezistenţa pielii împotriva bacteriilor care cauzează infecţia cu stafilococul auriu.
„Asta înseamnă că. tulpini ribotip de C. acnes, care cauzează acnee la om, sunt corelate cu o virulenţă crescută respectiv cu scurtarea duratei de viaţă a C. elegans", explică Yumi Hamazaki, un alt absolvent din echipa de cercetare a universităţii din Osaka.
Echipa a clarificat mai departe această constatare investigând efectul tulpinilor C. acnes, asociată pielii sănătoase, asupra susceptibilităţii nematodului în cazul stafilococului auriu. Rezultatele au arătat că perioada de supravieţuire a nematozilor infectaţi cu stafilococul auriu a fost mai lungă decât ceea a grupului de control.
De asemenea, analiza secvenţierii ARN a modificării expresiei genelor a arătat că tulpinile de C. acnes responsabile pentru o piele sănătoasă au activat în C. elegans un grup de gene cu rol în imunitatea înnăscută şi răspunsurile biologice de apărare.
„Analiza suplimentară a mutaţiilor genelor nematozilor sugerează că rezistenţa la stafilococul auriu a fost mediată de căile MAPK, TIR-1 şi p38, care sunt responsabile pentru imunitatea înnăscută, şi nu a fost legată de suprimarea creşterii agentului patogen S. aureus", afirmă profesorul Shuta Tomida de la Centrul de Medicină Genomică al Spitalul Universitar Okayama.
Implicaţiile acestui studiu sunt ample şi interesante, spun specialiştii.
Concentrându-se pe ribotipuri fără acnee, acest studiu a arătat că există aspecte benefice ale bacteriilor corelate cu acneea asupra cărora planează, în general, o imagine negativă.
„Acest lucru ne reaminteşte că, atunci când evaluăm efectele biologice ale anumitor bacterii este nevoie de o discuţie la nivel de tulpină. De asemenea, faptul că am reuşit să detectăm efectele bacteriilor indigene ale pielii folosind C. elegans ilustrează utilitatea acestui nematod în domeniul epidemiologiei, ca model alternativ celui animal", spune Eriko Kage-Nakadai, profesor al universităţii din Osaka, în calitate de consilier al studiului.
De asemenea, în domeniul cercetării probioticelor, dominat în prezent de utilizarea de bifidobacterii şi lactobacili, echipa se aşteaptă ca acest studiu să ducă la utilizarea tulpinilor C. acnes în dezvoltarea unor probiotice care să nu aibă la bază culturi lactice.