Pe fondul unei populaţii europene care îmbătrâneşte accelerat, sistemele de sănătate se confruntă cu un adversar invizibil dar iminent: îmbătrânirea cadrelor medicale. În contextul unei nevoi tot mai mari de servicii de sănătate, forţa de muncă tânără din domeniu nu reuşeşte să acopere deficitul generat de pensionarea medicilor. Datele recente arată o realitate alarmantă: în unele ţări din Uniunea Europeană (UE), majoritatea medicilor au peste 55 de ani. Ce înseamnă acest lucru pentru viitorul asistenţei medicale?
Unul din trei medici din UE are peste 55 de ani. Estimările indică faptul că sistemele de sănătate din UE, cu tot mai mulţi angajaţi în vârstă, întâmpină dificultăţi în a face faţă nevoilor unei populaţii care îmbătrâneşte rapid. Iată de ce această problemă este importantă.
În 2022, peste o treime dintre medicii din UE aveau 55 de ani sau mai mult. Această pondere a fost de 40% sau mai mult în jumătate dintre statele membre ale UE.
Potrivit raportului „Health at a Glance: Europe 2024”, publicat de OCDE şi Comisia Europeană, peste o treime (35%) dintre medicii din UE aveau 55 de ani sau mai mult.
Această cifră reprezintă o medie neponderată, ceea ce înseamnă că nu ia în considerare mărimea populaţiei. Deoarece proporţia a fost de peste 40% în cele mai populate state membre, media ponderată este probabil mai mare de 35%.
Situaţia este şi mai gravă în aproape jumătate dintre ţări, unde aproape unul din cinci medici are 65 de ani sau mai mult.
„Îmbătrânirea forţei de muncă în domeniul medical, în special combinată cu lipsurile persistente şi cererea crescută de servicii medicale, reprezintă un risc serios pentru sustenabilitatea sistemelor de sănătate din Europa”, a declarat pentru Euronews Health dr. Ole Johan Bakke, preşedintele Standing Committee of European Doctors (CPME).
Italia şi Bulgaria: majoritatea medicilor au peste 55 de ani
Procentul medicilor de 55 de ani şi peste a variat de la 21% în România până la 54% în Bulgaria şi Italia.
Luând în considerare şi unele ţări din afara UE, precum Regatul Unit (conform datelor din 2021), acesta înregistra cea mai mică proporţie, de 14%, urmat de Turcia cu 15%.
„Diferenţele mari dintre ţări precum UK şi Italia pot fi atribuite politicilor privind numărul contractelor de formare postuniversitară, care în Italia, de exemplu, au fost reduse timp de mulţi ani din lipsă de investiţii şi viziune, şi nivelului diferit de atractivitate pentru medicii educaţi în străinătate”, a explicat dr. Alessandra Spedicato, preşedinta Federaţiei Europene a Medicilor Salariaţi (FEMS-European Federation of Salaried Doctors).
Germania şi Franţa: procent ridicat de medici vârstnici
În Germania şi Franţa, procentul medicilor de peste 55 de ani era de 44% şi, respectiv, 43%.
Alte ţări în care acest procent depăşea 40% includeau Letonia, Estonia, Ungaria, Belgia, Cehia, Lituania, Luxemburg, Polonia şi Cipru.
Toate ţările nordice au raportat procente sub media UE, cu valori notabil scăzute în Norvegia şi Finlanda, unde doar 24% dintre medici aveau 55 de ani sau mai mult.
Medicii de peste 65 de ani reprezintă 1 din 5 în mai multe ţări
Îmbătrânirea profesioniştilor din sănătate este deosebit de alarmantă în mai multe ţări europene, unde medicii de peste 65 de ani reprezintă aproape unul din cinci în peste 10 state.
În 11 ţări ale UE, proporţia medicilor cu vârsta peste 65 de ani era mai mare de 18%, depăşind 20% în cele mai multe. În Italia, această proporţie era de 27%, potrivit Eurostat.
În UE, Malta are cel mai mare procent de medici tineri, sub 35 de ani, cu 46%, urmată de România cu 34%.
Nicio altă ţară UE nu depăşeşte 30% în această categorie, cu excepţia Turciei (ţară candidată), care înregistrează 41%.
În Italia, proporţia este de doar 11%, în Franţa 16%, iar în Germania 20%.
De ce variază atât de mult proporţia medicilor vârstnici în Europa?
Specialistul în economie al OCDE, Gaetan Lafortune, coordonator al raportului „Health at a Glance: Europe”, a declarat că variaţia semnificativă a proporţiei medicilor peste 55 de ani poate fi explicată printr-o combinaţie de politici organizatorice şi factori culturali care influenţează atât intrarea cât şi ieşirea din profesie.
„Dificultatea de a menţine un echilibru între carieră şi viaţa privată, sarcinile administrative excesive şi remuneraţia inadecvată determină medicii tineri să emigreze sau să părăsească complet profesia”, a declarat acesta pentru Euronews Health.
Primul factor cheie este rata de intrare în profesie, ţările cu locuri limitate în universităţile de medicină sau programe de rezidenţiat nu reuşesc să formeze destui tineri pentru a înlocui medicii care ies la pensie.
Al doilea factor este rata de retenţie. Dezechilibrul demografic reflectă şi părăsirea timpurie a profesiei din cauza condiţiilor de muncă dificile.
În fine, rata de ieşire din profesie joacă un rol important. În unele ţări, medicii pot lucra după vârsta standard de pensionare, uneori fiind încurajaţi prin bonusuri la pensie, în timp ce în altele, pensionarea obligatorie la 65 de ani limitează proporţia celor mai în vârstă.
Cariera medicală devine tot mai puţin atractivă pentru tineri
Specialiştii subliniază că atractivitatea meseriei de medic este în declin, pe fondul schimbărilor sociale care diminuează prestigiul tradiţional al profesiei, în favoarea unui echilibru mai bun între muncă şi viaţă personală.
Tendinţa medicilor tineri de a emigra către ţări cu condiţii mai bune contribuie, de asemenea, la acest dezechilibru.
Johan Bakke de la CPME a menţionat că în multe ţări, formarea completă a unui medic durează între 10 şi 14 ani.
„Deciziile din trecut de a limita admiterea la facultăţile de medicină, adesea din motive de reducere a costurilor, au efecte durabile, vizibile acum sub forma unei forţe de muncă îmbătrânite”, a declarat acesta.
Specialiştii subliniază că investiţiile în formarea profesională a medicilor dau rezultate vizibile abia după mai mulţi ani.
Proporţia asistentelor medicale în vârstă este mai redusă comparativ cu cea a medicilor
În aproape toate ţările cu date disponibile, proporţia asistentelor peste 55 de ani este mai mică decât cea a medicilor.
Media neponderată în UE este de 24%, cu valori naţionale variind de la 10% în România la 39% în Letonia.
În Italia, proporţia era de 24% în rândul asistentelor, în contrast puternic cu 54% în rândul medicilor, cel mai mare procent, alături de Bulgaria.
Forţa de muncă din sănătate nu ţine pasul cu îmbătrânirea populaţiei UE
Potrivit raportului, 20 de ţări UE au raportat un deficit de medici în 2022 şi 2023, iar 15 se confruntă şi cu lipsa asistentelor medicale.
Deficitul de personal medical în Europa este alimentat de o „dublă provocare demografică”: îmbătrânirea populaţiei şi îmbătrânirea forţei de muncă din sănătate.
În 2022, raportul dintre persoanele de peste 65 de ani şi numărul total de angajaţi în sectorul sanitar şi social din UE era de 3,49.
Se estimează că va creşte la 3,94 până în 2050, indicând o scădere a numărului de lucrători în sănătate disponibili per persoană în vârstă.
Experţii de la Health Foundation subliniază nevoia unor strategii bazate pe date şi previziuni pe termen lung pentru a aborda această provocare cu care se confruntă sistemele de sănătate ale ţărilor din UE.
Medici pe grupe de vârstă (2022)*
Sursa: Euronews: Eurostat: *Medici practicanţi. Danemarca, Suedia, Finlanda: date din 2021.
