Două studii recente evidenţiază faptul că trăsăturile ţesutului mamar poate ajuta la anticiparea riscului de cancer. Cercetătorii au utilizat algoritmi de inteligenţă artificială (AI) pentru a identifica şase tipare de ţesut asociate cu forme invazive de cancer de sân. Modificările subtile ale stromei pot indica, de asemenea, riscul de recidivă sau progresie agresivă a cancerului, spun experţii.
Utilizând tehnologii bazate pe AI, două studii recente evidenţiază configuraţii subtile ale ţesutului mamar, imperceptibile cu ochiul liber, care pot indica un risc crescut de cancer de sân, chiar şi în cazul mamografiilor cu rezultate aparent normale. Aceste descoperiri ar putea permite o estimare mai precisă a riscului şi o abordare terapeutică personalizată pentru femeile cu afecţiuni mamare benigne sau cu predispoziţie la forme agresive de cancer de sân.
Femeile care prezintă oricare dintre cele şase tipuri diferite de texturi ale ţesutului mamar pot avea un risc mai mare de a dezvolta cancer de sân, au raportat marţi cercetătorii, într-un studiu publicat în revista Radiology.
Cercetătorii au utilizat algoritmi computerizaţi pentru a analiza mamografiile a peste 30.000 de femei care nu aveau cancer de sân, căutând tipare şi caracteristici care nu ar fi vizibile cu ochiul liber pe mamografii. Ei au identificat şase seturi de caracteristici pe care le-au analizat apoi pe un alt set de mamografii provenite de la 3.500 de femei cu cancer.
Seturile de trăsături, sau tipare fenotipice, au fost asociate cu un risc crescut de cancer de sân invaziv, precum şi cu un risc crescut ca o formă de cancer să fie omisă la o mamografie sau să apară între două mamografii de rutină, au explicat cercetătorii.
Într-un studiu separat, cercetători de la Institutul Naţional pentru Cancer, din Statele Unite, au identificat o serie de modificări în arhitectura şi compoziţia celulară a ţesutului conjunctiv al sânului, cunoscut sub denumirea de ţesut stromal, asociate cu un risc crescut de dezvoltare a cancerului de sân agresiv la femeile cu afecţiuni mamare benigne, precum şi cu o rată de supravieţuire mai scăzută la femeile cu cancer de sân invaziv.
Ei au utilizat învăţarea automată pentru a detecta modificări subtile în stroma a 4.023 de probe donate de ţesut mamar sănătos, 974 de biopsii ale unor ţesuturi cu boli benigne ale sânului şi 4.223 de biopsii ale unor ţesuturi cu cancer de sân invaziv.
Stroma reprezintă componenta de susţinere a sânului, alcătuită din ţesut conjunctiv, celule stromale, vase de sânge şi o reţea structurală extracelulară, care înconjoară şi susţine structurile glandulare responsabile de producerea laptelui. Pe lângă rolul său structural, stroma joacă un rol activ în menţinerea echilibrului ţesutului mamar şi poate influenţa dezvoltarea sau progresia cancerului de sân.
Modificările subtile ale acestei reţele de susţinere, denumite de cercetători „perturbarea stromală”, ar putea fi utilizate potenţial ca biomarker pentru a identifica femeile cu noduli necanceroşi, chisturi şi alte modificări ale ţesutului mamar care prezintă un risc ridicat de a dezvolta cancere de sân agresive, precum şi pe cele deja diagnosticate care ar putea avea un risc crescut de recidivă sau deces, se menţionează într-un raport ce urmează să fie publicat miercuri în The Journal of the National Cancer Institute-JNCI.
