Creşterea finanţării sistemului public de Sănătate din România este un obiectiv vechi al autorităţilor, însă cu puţine realizări în ultimii ani. România continuă să se menţină pe un loc codaş în Uniunea Europeană în privinţa cheltuielilor pentru Sănătate atât raportate la produsul intern brut (PIB), cât şi la populaţie. În cadrul dezbaterii "De ce avem nevoie de un parteneriat strategic pentru sănătate", organizată de Coaliţia "Votez pentru sănătate", reprezentanţii autorităţilor au prezentat mai multe soluţii pentru atingerea obiectivului menţionat, printre care reducerea categoriilor exceptate de la plata CASS, introducerea de asigurări complementare private, implicarea financiară mult mai mare a autorităţilor locale şi o posibilă creştere a nivelului contribuţiilor obligatorii de sănătate plătite de populaţie.
Realitatea actuală a finanţării sistemului public sanitar arată că doar 27% din populaţia României contribuie la sănătate, comparativ cu 80% din populaţia Germaniei.
În ultimul an, cheltuielile pentru sănătate au reprezentat 5,2% din PIB in România, faţă de o medie la nivelul UE de 9,8% din PIB.
"Creşterea finanţării (Sănătăţii, nr.), din perspectiva mea, este prioritatea zero. Absolut toate categoriile de cheltuieli din Sănătate sunt subfinanţate şi cred că recunoaştem asta cu toţii. Fără a aduce fonduri în plus în Sănătate nu vom putea reuşi" , a afirmat secretarul de stat Dragoş Garofil din Ministerul Sănătăţii, în cadrul dezbaterii.
"Trebuie aduse surse suplimentare de finanţare şi trebuie acţionat pe toate palierele. Pe partea de buget de stat, din ce în ce mai mare, în special în domeniul dezvoltării programelor de prevenţie. La nivelul contributitivităţii, trebuie evaluate toate categoriile exceptate de la plata CASS", a completat oficialul.
Secretarul de stat consideră că trebuie crescut şi rolul autorităţilor locale în finanţarea sistemului de Sănătate, deoarece au în administrare 270 din cele 367 de spitale publice din România.
În ultimul an, autorităţile locale au alocat 836 milioane lei pentru sănătate, adică mai puţin de 200 de milioane euro, o sumă infimă faţă de nevoile sistemului sanitar din România.
"Acestea nu au investit suficient în Sănătate. Trebuie să înţeleagă să investească mai mult în infrastructura de sănătate", a mai spus Garofil.
În cadrul dezbaterii, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Adela Cojan, a indicat mai multe direcţii pentru creşterea finanţării sistemului de Sănătate.
"Trebuie revizuite categoriile de asiguraţi care beneficiază de calitatea de asigurat, însă fără să plătească contribuţia. Am făcut o comparaţie cu ceea ce există în celelalte ţări ale lumii şi avem 18 categorii de persoane care sunt scutite de plata contribuţiei, dar beneficiază de toate serviciile incluse în pachetul de bază de servicii medicale din România", a declarat Adela Cojan.
"Cred că şi procentul de contribuţie aplicat în România din veniturile asiguraţilor este unul dintre cele mai scăzute din Europa. Dacă media europeană de contribuţie la Sănătate a fiecărui individ este de 14%, noi o avem de 10%. Şi aici pot fi mişcate lucrurile şi poate fi regândit acest nivel de contribuţie pentru a mări baza de finanţare a sectorului de Sănătate", a completat preşedintele CNAS.
Ultimele date oficiale arată că aproximativ 20% din serviciile de sănătate sunt plătite "direct din buzunar" de către populaţia din România, iar o soluţie pentru a reduce această pondere importantă este introducerea de asigurări complementare private, cafre să acopere şi servicii din sistemul public de sănătate.
"Trebuie să ne gândim la lărgirea potenţialului de asigurări private, care la noi în ţară au o legislaţie specifică, dar deocamdată există o deductibilitate numai pentru angajatorii care îşi înscriu angajaţii la spitale private. Acest lucru trebuie gândit invers, ca o sursă de finanţare pentru sistemul de Sănătate, în sensul alocării acestor contribuţii pentru a acoperi cheltuielile de tip complementar sau de tip suplimentar", a explicat Adela Cojan.
"Cele de tip complementar vor acoperi tot ceea ce înseamnă coplată în sistemul public de sănătate, iar asigurările suplimentare vor acoperi tot ceea ce nu este cuprins în pachetul de bază de servicii de sănătate din România", a mai spus preşedintele CNAS.
Intenţia de introducere a unui sistem de asigurări complementare private de Sănătate a fost anunţată în urmă cu un an de premierul Ludovic Orban, la puţin timp după preluarea mandatului, şi de fostul ministru al Sănătăţii, Victor Costache.
Premierul vorbea, la acel moment, despre necesitatea de a atrage mai mulţi bani în sistemul de Sănătate, inclusiv din fonduri private, prin introducerea asigurărilor complementare private de sănătate, posibil după model francez.
