Ministerul Sănătăţii a modificat reglementările privind comisiile judeţene pentru cazurile de malpraxis, în urma sesizărilor repetate în legătură cu existenţa unor disfuncţionalităţi din cauza vacantării postului de director executiv adjunct de sănătate publică. Astfel, funcţia de preşedinte al comisiei de malpraxis poate fi exercitată, de acum înainte, de medicul şef al direcţiei de sănătate publică, în cazul în care funcţia de director executiv adjunct de sănătate publică este vacantă.
Măsura este prevăzută într-un ordin al ministrului Sănătăţii (nr. 1.235/2025), publicat miercuri în Monitorul Oficial. Noul act normativ modifică şi completează Regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiei de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis, aprobat prin ordinul ministrului Sănătăţii nr. 1343/2006. Proiectul a fost prezentat în 27 martie de 360medical.ro.
Până acum, comisiile pentru cazurile de malpraxis erau formate din 13 membri, din care doi sunt reprezentanţi ai autorităţilor de sănătate publică judeţene, “dintre care unul este, obligatoriu, directorul adjunct al autorităţii de sănătate publică respective”.
Iniţiatorii actului normativ au argumentat că, în multe judeţe, postul de director executiv adjunct de sănătate publică este vacant, astfel că acele comisii pentru cazurile de malpraxis nu pot funcţiona.
În urma modificărilor intrate în vigoare, comisia pentru cazurile de malpraxis este acum condusă fie de directorul executiv adjunct, fie de medicul-şef al direcţiei de sănătate publică judeţene. Anterior, doar directorul adjunct al autorităţii de sănătate publică judeţene putea fi preşedinte al comisiei.
“În repetate rânduri structura noastră a fost sesizată de direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti care au semnalat disfuncţionalităţi în derularea activităţii Comisiei de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis care funcţionează la nivelul acestora, motivat de vacantarea postului de director executiv adjunct de sănătate publică”, se menţiona în referatul de aprobare al ordinului.
Motivul vacantării funcţiei este legat de salarizare, în condiţiile în care candidaţii pentru funcţia de director executiv adjunct de sănătate publică trebuie să fie medic specialist sau primar cu cel puţin 7 ani vechime în specialitatea studiilor.
“Principalul motiv pentru care acest post nu se ocupă la nivel naţional este nivelul de salarizare inferior faţă de un post de medic contractual”, menţiona documentul.
Soluţia identificată de Ministerul Sănătăţii a fost modificarea Regulamentul uide organizare şi funcţionare a comisiei de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis, astfel încât, în cazul vacantării funcţiei de directorul executiv adjunct de sănătate publică, în comisia de pentru cazurile de malpraxis să poată fi numit medicul-şef al direcţiei de sănătate publică.
“Se creează posibilitatea ca funcţia de preşedinte al comisiei de malpraxis să poată fi exercitată de medicul şef al direcţiei de sănătate publică, în cazul în care funcţia de director executiv adjunct de sănătate publică este vacantă”, mai preciza referatul de aprobare.
