Aproximativ 1 milion de români trăiesc cu astm, iar între 4 şi 10% dintre aceştia se confruntă cu o formă severă a bolii. Astmul sever reprezintă una dintre cele mai mari provocări ale pneumologiei moderne, nu doar prin complexitatea simptomelor, ci şi prin presiunea pe care o exercită asupra pacienţilor, familiilor acestora şi sistemului medical.
În acest context, Campania RESPIR – susţinută de Societatea Română de Pneumologie (SRP) şi lansată cu prilejul Zilei Mondiale a Plămânilor – aduce în prim-plan realitatea pacientului cu astm sever şi promovează soluţiile moderne de management, aliniate la cele mai recente recomandări internaţionale. Prima dezbatere dintr-o serie de evenimente similare programate în cadrul noii ediţii a campaniei RESPIR a avut loc deja la Cluj-Napoca, marcând debutul unui demers de conştientizare, informare şi schimb de bune practici în rândul medicilor, pacienţilor şi autorităţilor.
Pacienţii cu astm sever se confruntă frecvent cu episoade de sufocare, tuse persistentă, respiraţie şuierătoare şi constricţie toracică. Aceste simptome afectează profund calitatea vieţii, somnul şi capacitatea de a desfăşura activităţi de bază. În lipsa unui diagnostic corect şi a accesului rapid la tratamente eficiente, pacienţii riscă să ajungă în stadii avansate ale bolii, cu multiple internări şi complicaţii grave. „Este un pacient cu o suferinţă cronică, necontrolată, de obicei cu frecvente crize de sufocare sau chiar cu permanentizarea dispneei... de multe ori este disperat în căutarea unor terapii moderne, inovatoare”, afirmă Prof. Dr. Florin Mihălţan, preşedintele SRP.
Ghidul GINA (Global Initiative for Asthma) este recunoscut la nivel mondial ca standard de referinţă în managementul astmului, inclusiv al formelor severe. Versiunile actualizate ale ghidului oferă instrumente esenţiale pentru o abordare structurată a bolii: de la diagnostic precoce, la algoritmi de tratament, evaluare continuă şi monitorizare bazată pe biomarkeri. Implementarea recomandărilor GINA presupune colaborare interdisciplinară şi formare continuă a personalului medical, precum şi creşterea accesului la terapii moderne. Ghidul pune accent pe reducerea utilizării corticosteroizilor orali (CSO), evidenţiind riscurile generate de administrarea pe termen lung, în favoarea unor soluţii inovatoare, precum terapiile biologice. De asemenea, stabileşte criterii clare pentru evaluarea controlului bolii şi recomandă personalizarea intervenţiei terapeutice în funcţie de răspunsul pacientului.
În cadrul campaniei RESPIR, experţii Societăţii Române de Pneumologie au identificat trei direcţii esenţiale pentru alinierea tratamentului astmului sever la standardele internaţionale promovate de GINA: reducerea utilizării corticosteroizilor orali prin educarea medicilor şi a pacienţilor cu privire la efectele adverse şi prin creşterea accesului la terapii biologice moderne; standardizarea traseului pacientului prin dezvoltarea unui sistem coerent de diagnostic şi referenţiere; şi creşterea aderenţei la tratamente moderne prin formare medicală continuă, informarea pacienţilor şi utilizarea biomarkerilor pentru personalizarea tratamentului.
România dispune în prezent de acces la terapii biologice pentru astmul sever, ceea ce reprezintă un pas important în modernizarea tratamentului. Aceste terapii vizează reducerea inflamaţiei de tip alergic sau eozinofilic şi pot diminua semnificativ necesitatea administrării corticosteroizilor orali. Mai mult, ele contribuie la restabilirea unei vieţi funcţionale pentru pacienţi, reducând riscul de spitalizare şi complicaţii severe. „Terapia biologică poate propulsa pacientul din zona disperării într-o zonă în care este redat social şi profesional. Este o terapie care presupune şi aderenţă, şi curaj din partea medicului şi a pacientului”, afirmă Prof. Dr. Mihălţan.
Una dintre marile provocări în România este întârzierea diagnosticării. Simptome precum tusea izolată, oboseala sau dispneea la efort pot fi confundate cu alte afecţiuni (infecţii respiratorii, BPOC, alergii), ceea ce determină întârzieri critice în iniţierea tratamentului corect. „Depistarea precoce este extrem de importantă... această treaptă de la moderat la sever este fragilă, iar diagnosticarea corectă poate face diferenţa în evoluţia bolii”, avertizează preşedintele SRP.
Societatea Română de Pneumologie propune dezvoltarea unui registru naţional al pacienţilor cu astm sever – un instrument esenţial pentru urmărirea cazurilor, monitorizarea răspunsului la tratament şi adaptarea politicilor de sănătate publică.
Colaborările internaţionale, precum iniţiativa SHARP, oferă deja un model funcţional, ce poate fi replicat şi la nivel naţional. „Este ziua plămânilor şi în ceea ce priveşte astmul sever, prioritatea noastră este educaţia, deconturarea grupurilor de experţi şi promovarea terapiilor biologice inovatoare”, subliniază Prof. Dr. Mihălţan.
Astmul sever poate fi controlat eficient dacă este abordat prin prisma ştiinţei moderne, cu sprijinul protocoalelor GINA, al terapiilor moderne şi prin implicarea activă a pacientului în propriul parcurs terapeutic. Campania RESPIR continuă să aducă în atenţie nevoile reale ale pacienţilor şi soluţiile existente, contribuind la o schimbare de paradigmă în abordarea acestei boli cronice în România.
