În fiecare an, în prima zi de marţi a lunii mai, este marcată la nivel internaţional Ziua Mondială a Astmului, sub egida Iniţiativei Mondiale pentru Astm (GINA), susţinută în România de Societatea Română de Alergologie şi Imunologie Clinică. Tema principală din 2025 a acestei zile este „Faceţi tratamentul inhalator accesibil pentru toţi!”, care readuce în prim-plan o problemă critică: astmul afectează din ce în ce mai multe persoane, iar accesul la tratamentele esenţiale rămâne o provocare, inclusiv în România.
„Astmul este una dintre cele mai frecvente boli inflamatorii cronice şi o problemă majoră de sănătate publică. În România, prevalenţa este estimată la 4–6% în populaţia generală, iar 1 din 20 de copii de vârstă şcolară suferă de astm”, avertizează prof. dr. Carmen Panaitescu, preşedinte al Societăţii Române de Alergologie şi Imunologie Clinică, citată într-un comunicat al Societăţii.
Conform datelor publicate de Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP), incidenţa astmului este în creştere în România, fiind înregistrate în fiecare an 1,5 cazuri noi de boală la 1000 de persoane.
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), peste 260 de milioane de oameni suferă de astm la nivel mondial, iar anual sunt înregistrate aproximativ 450.000 de decese, în majoritatea cazurilor care pot fi prevenite.
Datele recente arată că 96% din decesele cauzate de astm se înregistrează în ţări cu venituri mici şi medii, unde lipsa disponibilităţii sau costurile ridicate ale terapiei inhalatorii, în special cele care conţine corticosteroizi, împiedică un control eficient al bolii.
În mod alarmant, chiar şi în ţările cu venituri ridicate, costul tratamentelor esenţiale rămâne o barieră majoră pentru mulţi pacienţi, ducând la episoade frecvente de exacerbări şi spitalizări.
Poluarea şi schimbările climatice alimentează criza astmului
Expunerea la poluanţi atmosferici (PM2.5, oxizi de azot, ozon troposferic) şi creşterea duratei sezonului de polen, cauzată de schimbările climatice, agravează simptomele şi frecvenţa crizelor de astm, consideră specialiştii. Oraşele mari din România sunt printre cele mai afectate de acest fenomen.
„Pacienţii cu astm devin extrem de vulnerabili într-un mediu instabil şi poluat. Reducerea expunerii şi accesul facil la terapii de control devin măsuri esenţiale pentru a preveni exacerbările grave şi complicaţiile respiratorii”, a explicat prof. dr. Carmen Panaitescu.
Consecinţa este inducerea şi agravarea inflamaţiei alergice în diverse organe – nas, bronhii – manifestată clinic prin exacerbarea rinitei, crize de astm mai frecvente şi severe.
Astfel, pacienţii cu astm devin tot mai vulnerabili în faţa unui mediu instabil şi nociv, ceea ce impune o adaptare a strategiilor de prevenţie şi tratament, precum şi o abordare interdisciplinară care să integreze medicina, sănătatea publică şi politicile de mediu.
În lipsa unei terapii curative, reducerea expunerii la poluanţi şi adaptarea la noile condiţii climatice devin componente esenţiale în controlul pe termen lung al bolii.
Astmul alergic este unul dintre cele mai frecvente fenotipuri de astm, fiind estimat la peste 80% din populaţia pediatrică şi peste 50% din populaţia adultă (conform datelor celei mai prestigioase societăţi academice de alergologie - EAACI). Este cea mai frecventă formă de astm cu debut în copilărie, în asociere cu alte afecţiuni alergice, aşa cum este rinita/rinoconjunctivita şi dermatita alergică.
Cei mai frecvenţi alergeni cauzatori ai astmului alergic, în Europa Centrală, inclusiv România, sunt: acarienii din praful de casă, polenul de ambrozie şi de gramine şi sporii de Alternaria (mucegai).
Principalele simptome de astm sunt: tusea seacă sau productivă, respiraţie dificilă, senzaţia de apăsare la nivelul pieptului şi respiraţie şuierătoare (wheezing). Aceste simptome pot fi însoţite de scăderea toleranţei la efort, exacerbări nocturne care trezesc pacientul din somn, precum şi de diminuarea generală a calităţii vieţii.
