O tulpină bacteriană rezistentă la antibiotice se extinde în Europa, avertizează oamenii de ştiinţă. Tulpina a fost identificată pentru prima dată în urmă cu aproape un deceniu în Ţările de Jos şi Germania şi s-a răspândit de atunci în cel puţin alte nouă ţări europene.
Noua tulpină de MRSA (Staphylococcus aureus rezistent la meticilină) s-a dovedit rezistentă la tratamentele standard şi poate provoca infecţii grave, mai ales în rândul copiilor.
MRSA este un tip de bacterie care a evoluat (a suferit mutaţii) până la punctul în care antibioticele de primă linie nu mai funcţionează împotriva ei, ceea ce o face mai greu de tratat. Odată ajunsă în organism, poate provoca afecţiuni severe, fiind asociată cu peste 100.000 de decese la nivel mondial în anul 2019.
Noua tulpină de MRSA a fost identificată în Germania şi Ţările de Jos acum aproape zece ani şi de atunci s-a răspândit în cel puţin nouă alte ţări europene, potrivit unor cercetări recente ale Institutului Statens Serum (SSI) din Danemarca.
Cercetătorii au început să suspecteze prezenţa tulpinii în Danemarca după ce, în vara anului 2023, 32 de copii şi membri ai familiilor lor au prezentat ulceraţii provocate de un tip specific de stafilococ. La un an distanţă, un nou focar cauzat de aceeaşi bacterie a fost identificat într-o altă regiune a ţării.
Cercetătorii au bănuit că Danemarca nu este singura ţară afectată de noua tulpină, pe care o descriu drept o „clonă” a unui alt tip de MRSA, datorită unor asemănări genetice.
În urma analizării unor probe provenite din mai multe state europene, bacteria a fost identificată în 11 ţări: Belgia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Luxemburg, Ţările de Jos, Norvegia, Spania, Suedia şi Marea Britanie.
„Această clonă, care a fost descoperită pentru prima dată în Germania şi Ţările de Jos în 2014, este un nou subtip al bacteriei”, a declarat Andreas Petersen, cercetător MRSA la SSI şi coordonator al studiului, pentru Euronews Health.
Cercetătorii şi-au publicat concluziile în numărul din luna iulie al revistei Eurosurveillance.
Tulpina este genetic similară cu o altă formă de MRSA care pare să cauzeze impetigo (cunoscută popular ca „bube dulci”), o infecţie bacteriană a pielii care provoacă apariţia de vezicule roşii în jurul nasului şi gurii.
Întâlnită cel mai des la copiii cu vârste între doi şi cinci ani, impetigo este extrem de contagioasă şi se poate răspândi uşor între membrii familiei. Focarele apar în general la sfârşitul verii şi începutul toamnei.
De obicei, afecţiunea nu este periculoasă, dar poate duce, în cazuri rare, la complicaţii care includ afectarea rinichilor şi celulita infecţioasă, o infecţie ce poate pune viaţa în pericol dacă se răspândeşte la ganglionii limfatici şi în fluxul sanguin.
Acidul fusidic, un antibiotic topic utilizat frecvent în tratamentul infecţiilor cu impetigo, s-a dovedit ineficient în faţa acestei tulpini de MRSA, avertizează specialiştii.
În acest context, cercetătorii accentuează necesitatea ca medicii din întreaga Europă să manifeste o vigilenţă sporită în identificarea şi monitorizarea unei posibile răspândiri a tulpinii la nivel comunitar.
„Credem că succesul acestei noi tulpini bacteriene se explică printr-o combinaţie între factorii de virulenţă, respectiv anumite gene, şi capacitatea sa de a rezista la tratamentul cu fusidină”, a precizat Petersen.
MRSA este doar una dintre numeroasele ameninţări pentru sănătate cauzate de rezistenţa la antibiotice. Infecţiile cu aşa-numiţii „superbacterii” ar putea ucide peste 39 de milioane de oameni la nivel mondial în următorii 25 de ani, potrivit unui studiu important publicat anul trecut.
Rezistenţa la antibiotice afectează şi sistemul de sănătate. Împreună, cele 11 ţări în care a fost identificată noua tulpină de MRSA au cheltuit aproape 11,4 miliarde de euro în 2022 pentru tratarea pacienţilor spitalizaţi cu infecţii rezistente la medicamente, conform unor estimări recente ale Global Research on Antimicrobial Resistance (GRAM) Project.
Cercetătorii danezi cred că noua tulpină s-ar putea răspândi nedetectată şi în alte părţi ale Europei.
„A fost deja identificată în afara spitalelor şi căminelor de bătrâni, care au protocoale stricte pentru a controla MRSA. Răspândirea MRSA în comunitate este mai dificil de monitorizat şi de combătut”, a adăugat Petersen.
