De ce sunt bărbaţii mai predispuşi la forme severe de Covid-19 decât femeile? Un nou studiu, realizat de cercetători din Suedia, oferă o perspectivă biologică importantă asupra acestui aspect, indicând diferenţe semnificative în răspunsul sistemului imunitar. Descoperirile pot influenţa direcţia strategiilor viitoare de tratament, în special pentru formele grave ale bolii.
Un studiu efectuat de o echipă de cercetători de la Universitatea Umeå oferă mai multă claritate asupra motivelor pentru care răspunsurile imune la Covid-19 diferă între femei şi bărbaţi.
Cercetările echipei au fost publicate recent în revista European Journal of Immunology.
Descoperirile acestora ar putea avea implicaţii asupra strategiilor de tratament pentru formele severe de Covid-19.
„Deşi numărul total de cazuri diagnosticate de Covid-19 este similar la bărbaţi şi femei, bărbaţii au un risc de de trei ori mai mare să ajungă în secţiile de terapie intensivă. Studiul nostru contribuie la înţelegerea modului în care apare această diferenţă între bărbaţi şi femei, în ceea ce priveşte formele grave de Covid-19”, a declarat unul dintre autorii studiului, dr. Johan Normark, specialist în boli infecţioase în cadrul Departamentului de Microbiologie Clinică al Universităţii Umeå, citat într-un comunicat.
Covid-19 este o infecţie respiratorie cauzată de coronaviruslul SARS-CoV-2. Boala a fost detectată pentru prima dată în timpul focarului de coronavirus din Wuhan, China, în decembrie 2019. Răspândirea rapidă la nivel mondial a dus la pandemia de Covid-19.
Cel puţin o treime dintre persoanele infectate cu virusul nu prezintă niciun simptom. Dintre cei care prezintă simptome, 80% dezvoltă forme uşoare, iar 20% prezintă simptome severe care pot necesita spitalizare şi suport cu oxigen.
Un procent redus dintre aceşti pacienţi dezvoltă forme severe ale bolii, care impun internarea în secţiile de terapie intensivă.
Formele grave de Covid-19 se manifestă printr-un răspuns imun amplificat, însoţit de inflamaţie severă, în special la nivelul plămânilor. Acest răspuns sever poate duce la deteriorarea ţesuturilor şi, în unele cazuri, la deces.
Un element central al răspunsului sistemului imunitar la virusul care provoacă boala (SARS-CoV-2) îl reprezintă mobilizarea şi stimularea unor celule albe specializate din sânge, numite neutrofile. Citokinele, molecule cu rol de semnal în sistemul imunitar, sunt responsabile în mare parte de recrutarea şi activarea acestor celule.
Mecanismele care stau la baza riscului mai ridicat ca bărbaţii să dezvolte forme grave de Covid-19 nu sunt pe deplin înţelese.
Pentru a investiga acest aspect, a fost iniţiat un proiect de cercetare, la care au participat cercetători şi specialişti de la mai multe spitalele universitare din Suedia, care urmăreşte aplicarea rezultatelor obţinute în soluţii concrete pentru problemele medicale.
În cadrul studiului au fost analizate probe de sânge de la peste 200 de pacienţi suedezi cu Covid-19. Folosind aceste probe, echipa a analizat în detaliu compoziţia şi nivelurile citokinelor din sânge şi a cuantificat moleculele care indică activarea neutrofilelor.
Rezultatele au arătat că, în probele provenite de la pacienţii cu forme severe de Covid-19 ce necesitau îngrijire medicală, existau niveluri mai ridicate de citokine care recrutează şi activează neutrofilele. În plus, au fost observate niveluri crescute de markeri ai activării neutrofilelor.
„Am constatat că nivelurile crescute ale citokinei inflamatorii IL-18 variază în funcţie de sexul pacienţilor şi că activarea neutrofilelor este influenţată în mod similar. În medie, atât nivelul acestei citokine, cât şi markerii activării neutrofilelor au fost mai mari în plasma sanguină a bărbaţilor cu forme severe de Covid-19, comparativ cu femeile din aceeaşi categorie”, a explicat prof. Constantin Urban, care conduce această iniţiativă de cercetare.
Suprastimularea şi acumularea în exces a neutrofilelor poate avea consecinţe fatale şi poate duce la severitatea bolii care pune viaţa în pericol.
Cercetătorii consideră că această descoperire este relevantă, având în vedere că alte studii, aflate în derulare, vizează reducerea simptomelor Covid-19 sever prin inhibarea activării neutrofilelor, cu scopul de a limita afectarea ţesutului pulmonar.
„Pentru a dezvolta o strategie de tratament, este esenţial să identificăm şi să descriem cu exactitate diferenţele din răspunsul neutrofilelor la bărbaţi şi femei cu forme severe de Covid-19", arată prof. Urban.
Această cercetare scoate în evidenţă natura complexă a interacţiunilor implicate în răspunsul imun la infecţiile virale şi modul în care acestea pot influenţa gravitatea evoluţiei bolii.
Neutrofilele au fost anterior studiate în principal în contextul infecţiilor bacteriene, dar acest studiu arată că ele joacă un rol important şi în infecţiile virale severe.
În continuare, echipa îşi propune să exploreze în detaliu mecanismele moleculare ce stau la baza variaţiilor de răspuns între bărbaţi şi femei în contextul bolii Covid-19 şi să confirme rezultatele actualului studiu pe grupuri mai mari de pacienţi.
