Imaginaţi-vă o boală mai infecţioasă decât oricare alta cunoscută de ştiinţa medicală, şi care, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), înainte de introducerea unui vaccin, în 1963, şi de vaccinarea pe scară largă, provoca epidemii majore, o dată la doi-trei ani, şi decesul anual a aproximativ 2,6 milioane de copii mici, lăsând alte milioane de copii cu surzenie şi chiar leziuni cerebrale. Sună ca ceva desprins dintr-o ficţiune de groază cu pandemii, dar o astfel de boală există. Este vorba despre rujeolă.
Rujeola, cunoscută popular şi sub numele de pojar, este o boală extrem de contagioasă, gravă, care se transmite prin aer, şi este cauzată de un virus care poate duce la complicaţii grave şi la deces.
Virusul rujeolic aparţine familiei Paramyxoviridae, genul Morbilivirus şi se raspândeşte cu repeziciune, mai ales la persoane nevaccinate.
În urma eradicării cu succes a variolei în anii 1970, un efort similar de vaccinare la nivel mondial a redus mortalitatea prin rujeolă de la 2,6 milioane în 1980 la 73.000 până în 2014.
Numărul R al rujeolei (numărul mediu de persoane pe care o persoană infectată cu virusul va continua să le infecteze) de 15 sau mai multe persoane pune în umbră chiar şi cele mai galopante variante ale SARS-CoV-2.
Din cauza acestei infecţiozităţii sale, nu a fost niciodată foarte posibil să se ajungă la eradicarea bolii, dar multe ţări au fost declarate fără rujeolă de către OMS.
Totuşi, această realizare nu este neapărat permanentă.
Marea Britanie a fost considerată fără rujeolă în 2016, dar şi-a pierdut statutul doar doi ani mai târziu.
Iar acum se înregistrează o creştere a numărului de cazuri în Anglia, cu focare semnificative în Londra şi în West Midlands.
Principala armă în războiul împotriva rujeolei a fost vaccinul ROR, implementat începând cu 1971, care oferă, de asemenea, imunitate împotriva oreionului şi rubeolei - două alte virusuri cu efecte potenţial neplăcute pe termen lung.
Implementarea la nivel mondial a vaccinului ROR a fost probabil cel mai mare triumf în materie de sănătate publică din ultimul sfert al secolului XX, salvând cel puţin 56 de milioane de vieţi, potrivit estimărilor OMS.
Până când, în 1998, a apărut un obstacol, când un articol apărut în revista The Lancet, sugera o legătură între vaccinul ROR şi autism.
În 2010, lucrarea a fost retrasă, iar autorul principal, Andrew Wakefield, a fost exclus de la practicarea medicinei în Marea Britanie.
Dar răul fusese deja făcut.
În ciuda numeroaselor studii care au confirmat atât eficacitatea, cât şi siguranţa vaccinului ROR şi care nu au găsit nicio legătură cu autismul, mulţi oameni au început să se răzgândească înainte de a-şi vaccina copiii.
Foto: O micrografie electronică a virusului rujeolei. Credit: CDC/Cynthia S. Goldsmith.
Ezitarea vaccinală se instalase, iar rujeola a început să se întoarcă insidios, numărul deceselor la nivel mondial urcând la 136.000 în 2022.
Ezitarea în privinţa vaccinării şi dezinformarea
Ezitarea vaccinală, deşi nu este o noutate, a devenit o problemă atât de mare pentru serviciile de sănătate publică, încât face obiectul unui interes intens pentru cercetare.
Şi nu este vorba doar de poveştile de speriat despre autism.
Studiile au scos la iveală întreaga complexitate a problemei - faptul că nu există un singur factor pe care să-l împărtăşească persoanele care au ezitări faţă de vaccinuri şi, prin urmare, nu există o strategie educaţională publică evidentă şi uşoară pentru a rezolva problema.
Cei care sunt mai puţin educaţi au tendinţa de a ezita - dar la fel şi cei care sunt foarte bine pregătiţi din punct de vedere educaţional.
De asemenea, cei care au convingeri religioase profunde, dar şi cei care sunt militanţi anti-religioşi, cei care nu au încredere în statul dădacă, cei care nu au încredere în capitalism şi în special în industria farmaceutică, cei mai săraci din societate dar şi cei mai bogaţi - toate aceste grupuri prezintă niveluri ridicate de ezitare faţă de vaccinuri, dar adesea nu au nimic altceva în comun.
În schimb, o persoană cu venituri medii, cu un nivel de educaţie rezonabil şi cu convingeri religioase slab susţinute este cel mai probabilă să se regăsească la coadă, la vaccinare, deşi studiile nu au aflat cu adevărat de ce.
Ezitarea vaccinală este acum o problemă pentru toate programele de vaccinare, dar în special pentru rujeolă, deoarece R-ul său de 15 sau mai mult înseamnă că orice scădere a acoperirii vaccinale va duce la o creştere rapidă a cazurilor.
În cazul în care acoperirea vaccinală devine scăzută la nivel local, pot apărea epidemii locale de o gravitate considerabilă.
În prezent, mai multe ţări şi-au pierdut statutul de ţară fără rujeolă, obţinut cu greu, în Europa, inclusiv Albania, Republica Cehă şi Grecia, precum şi Regatul Unit.
Vaccinul ROR nu este doar pentru copii, spun experţii în Sănătate
Chiar dacă un adult a primit ROR în copilărie sau a supravieţuit unei infectări cu virusul rujeolic, imunitatea sa poate scădea.
Deşi riscul unui al doilea atac suficient de grav pentru a produce simptomele observate la copiii neprotejaţi este foarte mic, vaccinul ROR pentru adulţi merită totuşi să fie aplicat, deoarece nu se limitează la protejarea persoanei care primeşte vaccinul.
Prin întărirea imunităţii adulţilor împotriva acestor trei virusuri, scade probabilitatea unei infecţii asimptomatice şi previne ca un adult să devină un purtător involuntar.
Vaccinul ROR pentru adulţi poate contribui la restabilirea unei părţi din imunitatea colectivă care a fost pierdută din cauza ezitării vaccinării.
Bebeluşii cu vârsta sub un an nu pot primi ROR, astfel că ei sunt cei mai vulnerabili.
Optarea pentru ROR pentru adulţi ajută la protejarea acestor bebeluşi împotriva rujeolei şi ajută la prevenirea rubeolei la femeile însărcinate şi la bebeluşii acestora.
În cazul bărbaţilor de o anumită vârstă, optarea pentru ROR pentru adulţi i-ar putea proteja individual împotriva orhitei - temuta inflamaţie a testiculelor care este un simptom al oreionului la bărbaţii maturi.
Virusul rujeolei poate afecta memoria imunitară a organismului, provocând aşa-numita amnezie imună.
Prin protejarea împotriva rujeolei, vaccinul împiedică organismul să îşi piardă memoria imună şi îşi păstrează rezistenţa la alte infecţii.
Din cauza unei ezitări susţinute în privinţa vaccinării cu ROR, epidemiile necontrolate de rujeolă s-ar putea întoarce, avertizează experţii în materie de sănătate.
Aceştia recomandă imunitatea colectivă împotriva rujeolei şi prin vaccinarea adulţilor.
Marţi, filiala europeană a OMS a făcut apel la intensificarea campaniei de imunizare, avertizând că numărul cazurilor de rujeolă înregistrate în Europa între lunile ianuarie şi octombrie 2023 a fost de 30 de ori mai mare comparativ cu anul 2022, informează Agerpres.
Agenţia ONU a avertizat că sporirea numărului de cazuri se datorează unui regres al acoperirii vaccinale.
„Între ianuarie şi octombrie 2023, peste 42.000 de cazuri de rujeolă au fost raportate de 41 dintre cele 53 de state membre din regiune", care include şi ţări din Asia Centrală, a declarat organismul ONU într-un comunicat, în creştere faţă de 941 de cazuri în 2022.
Kazahstan şi Rusia sunt ţările cele mai afectate, cu peste 10.000 de cazuri fiecare.
Cu 183 de cazuri, Regatul Unit este ţara din Europa de Vest în care resurgenţa bolii, considerată eliminată în 2021, este cea mai evidentă.
„Am constatat în regiune nu doar o creştere de aproape 30 de ori a cazurilor de rujeolă, ci şi aproape 21.000 de spitalizări şi cinci decese asociate rujeolei. Acest lucru este îngrijorător", a declarat directorul regional al OMS, Hans Kluge, citat în comunicat.
„Sunt necesare eforturi urgente de vaccinare pentru a opri transmiterea şi pentru a preveni răspândirea" bolii, a adăugat Kluge.
Revenirea acestei boli virale extrem de contagioase, care poate conduce la complicaţii fatale şi care se răspândeşte pe cale aeriană, este atribuită unei scăderi a acoperirii vaccinale în anii post-Covid-19.
„Pandemia de Covid-19 a avut un impact semnificativ asupra performanţelor sistemului de vaccinare în cursul acestei perioade, ducând la o acumulare de copii nevaccinaţi sau insuficient vaccinaţi", se arată în comunicat.
Potrivit OMS, care solicită o intensificare a campaniilor de conştientizare în rândul comunităţilor nevaccinate, peste 1,8 milioane de sugari din regiune nu au fost vaccinaţi împotriva rujeolei între anii 2020 şi 2022.
La nivel local, este important ca cel puţin 95% dintre copii să fie vaccinaţi pentru evitarea eventualelor focare, atunci când virusul este importat. În 2022, doar 92% dintre copiii europeni au primit o a doua doză de vaccin.
În Regatul Unit, creşterea numărului de cazuri de rujeolă au determinat autorităţile sanitare din Regatul Unit să declare, la sfârşitul săptămânii, „incident naţional de sănătate”.
Marea Britanie se află pe o traiectorie în care „totul se înrăutăţeşte foarte mult” în ceea ce priveşte răspândirea virusului, a avertizat la sfârşitul săptămânii, şefa UKHSA, prof. Dame Jenny Harries, sfătuindu-i pe părinţii copiilor britanici să verifice starea de vaccinare a copiilor lor, în condiţiile în care gradul de absorbţie a vaccinului ROR a scăzut în această ţară la o medie de 85%.
Ea a declarat că, în lipsa unor măsuri urgente, este posibil ca rujeola să se răspândească rapid şi că este nevoie de măsuri imediate pentru a creşte gradul de absorbţie a vaccinului împotriva rujeolei, oreionului şi rubeolei (ROR) în zonele în care numărul de copii care au primit vaccinul este scăzut.
„Avem nevoie de un efort concertat pe termen lung pentru a proteja indivizii şi pentru a preveni marile epidemii de rujeolă”, a spus ea.
Simptomele virusului extrem de infecţios includ o erupţie cutanată urâtă, febră mare, infecţii ale urechii, ochi roşii şi umezi şi dureri.
Cifrele oficiale din Marea Britanie arată că absorbţia vaccinului este la cel mai scăzut nivel din ultimii zece ani.
Experţii de sănătatea britanici avertizează că, în cazul copiilor care contractează virusul rujeolic aceştia se pot îmbolnăvi grav, iar „unii vor suferi complicaţii care le vor schimba viaţa”.
„Aproximativ una din 1.000 de persoane care suferă de rujeolă dezvoltă o inflamaţie a creierului şi, chiar şi în ţările cu venituri ridicate, cum ar fi Marea Britanie, aproximativ una din 5.000 moare din cauza infecţiei”, a declarat prof. Helen Bedford, specialist în sănătatea copiilor la Institutul pediatric Great Ormond.
În afară de vaccinare şi gestionarea simptomelor rujeolei, nu există niciun tratament pentru această boală infecţioasă extrem de contagioasă.
În România, Ministerul Sănătăţii (MS) a aprobat în noiembrie 2022, un plan de acţiune care are ca ţintă eliminarea rujeolei şi rubeolei din România în următorul deceniu, în principal prin creşterea imunizării cu vaccin combinat rujeolă-oreion-rujeolă (ROR).
În ultimii ani, rata vaccinării din România a scăzut semnificativ, în special din cauza activiştilor care militează împotriva vaccinării.
Pe 5 decembrie 2023, MS a declarat epidemie de rujeolă la nivel naţional, motivând decizia prin creşterea îngrijorătoare a cazurilor de rujeolă şi prin numărul mare de spitalizări în secţiile de pediatrie şi boli infecţioase al copiilor infectaţi.
În prezent, numărul deceselor a ajuns la patru.
Ţara noastră s-a mai confruntat cu o epidemie de rujeolă, declarată pe 30 septembrie 2016, iar cazurile au crescut la peste 20.000 de mii, până în mai 2020, întegistrîndu-se peste 60 de decese.
