Nu este neobişnuit ca mai mulţi membri ai familiei să aibă o formă de boală de inimă. Cu toate acestea, este posibil ca unii oameni să nici nu ştie că suferă de o boală de inimă până când nu suferă un infarct miocardic (atac de cord) sau un AVC (accident vascular cerebral) sau până când nu sunt diagnosticaţi cu insuficienţă cardiacă.
În ciuda prevalenţei bolilor de inimă, mulţi oameni nu sunt încă lămuriţi cu privire la modul în care genetica poate influenţa aceste afecţiuni şi, cel mai important, ce pot face pentru a-şi reduce riscul.
Dr. Stephen Kopecky, cardiolog la Clinica Mayo, explică modul în care ne putem îmbunătăţi sănătatea inimii, chiar dacă avem un istoric familial de probleme cardiovasculare.
Boala cardiacă este un termen larg care descrie mai multe afecţiuni cu impact asupra structurii şi funcţiei inimii. Cel mai frecvent tip de boală de inimă este boala arterelor coronare - cauzată de obicei de acumularea de plăci/aterom în şi în jurul pereţilor arterelor inimii - dar este posibil să fi auzit şi de boli ale valvelor inimii, boli ale muşchiului inimii (cardiomiopatie), afecţiuni care implică sistemul electric al inimii (aritmii) sau boli cardiace congenitale. Simptomele exacte depind de tipul şi gravitatea bolii.
Factorii stilului de viaţă - care includ cât de mult ne mişcămi, ce mâncăm, cât de bine dormim şi multe altele - joacă cel mai important rol în sănătatea inimii, spune dr. Kopecky. Circumstanţele pe care nu le puteţi controla - şi anume genetica şi istoricul familial - au, de asemenea, un impact asupra riscului de boli de inimă.
De exemplu, se crede că bolile cardiace congenitale apar în familie, ceea ce înseamnă că afecţiunea poate fi transmisă de la părinte la copil, prin moştenire genetică/ereditară. Alte cercetări indică faptul că unele afecţiuni genetice, cum ar fi sindromul Down şi anumite tipuri de distrofie musculară, pot fi legate de afecţiunile cardiovasculare.
Istoricul familial poate avea un rol şi în bolile de inimă care apar mai târziu în viaţă. Deşi cifrele exacte variază, cercetările indică în mod constant că persoanele cu un istoric familial de boală coronariană, de exemplu, prezintă un risc semnificativ mai mare de a dezvolta această afecţiune. În mod similar, persoanele care provin din familii cu două sau mai multe decese premature legate de inimă prezintă un risc de trei ori mai mare de a dezvolta boli cardiovasculare înainte de vârsta de 50 de ani.
Cunoaşterea istoricului familial este importantă, potrivit dr. Kopecky, dar este la fel de important să nu exagerăm riscul genetic. Genetica reprezintă între 20% şi 30% din riscul unei persoane de a moşteni o boală/afecţiune, spune dr. Kopecky. Însă, obiceiurile pozitive, cum ar fi exerciţiile fizice regulate şi o dietă sănătoasă, pot avea un impact mult mai drastic asupra genelor noastre.
„Anumite stiluri de viaţă bune pot 'opri' genele rele şi 'porni' genele bune”, explică dr. Kopecky. „Vedem pacienţi în clinica noastră de prevenţie cu colesterolul foarte ridicat, determinat genetic. Ştim că, dacă au un stil de viaţă bun, începând de la vârste fragede, riscul de infarct şi de AVC scade”.
Cu alte cuvinte, dr. Kopecky spune că obiceiurile de zi cu zi, pe care le facem, de la an la an, pentru a ne proteja sănătatea inimii sunt de multe ori mult mai importante decât loteria genetică.
Nu există magie sau o singură rutină care să prevină bolile de inimă şi complicaţiile lor mai grave, cum ar fi infarctul şi AVC. Oamenii ar trebui să ştie că alegerile mici şi consecvente în toate aspectele vieţii sunt cele care au un efect semnificativ.
„Dacă aveţi factori de risc genetici, este mai important să aveţi un stil de viaţă sănătos”, spune dr. Kopecky. „Le spun frecvent pacienţilor: Aveţi o nouă slujbă cu jumătate de normă numită sănătatea voastră”.
Medicul recomandă următoarele strategii:
- Încorporaţi o varietate de alimente nutritive. Atunci când faceţi alegeri pentru mese şi gustări, puneţi accent pe fructele proaspete, legume, leguminoase şi cereale integrale. Limitaţi alimentele prea zaharoase, sărate şi procesate care pot creşte tensiunea arterială şi colesterolul.
- Mişcaţi-vă cât de mult puteţi. Pentru adulţi, Centrele pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC) din Statele Unite recomandă un minim de 150 de minute de activitate moderată în fiecare săptămână. Exerciţiile fizice pot ajuta la scăderea tensiunii arteriale, scăderea nivelului de colesterol şi menţinerea unei greutăţi sănătoase pentru inimă. Pentru început, dr. Kopecky recomandă să încorporaţi cât mai multă mişcare pe parcursul zilei şi să vă faceţi timp pentru antrenamente uşoare de forţă şi antrenamente în intervale, cât de des puteţi. Grădinăritul, mersul pe jos şi urcatul scărilo, toate contează.
- Prioritizează somnul. De asemenea, un somn suficient şi de calitate este esenţial pentru sănătatea inimii şi pentru calitatea generală a vieţii. Pentru a vă asigura că sunteţi bine odihnit, dr. Kopecky recomandă să vă culcaţi şi să vă treziţi constant la aceeaşi oră. „Nu folosiţi alarma pentru a vă trezi. Setaţi o alarmă pentru a merge la culcare sau pentru a vă pregăti să mergeţi la culcare”, adaugă el. „Nu ar trebui să avem nevoie de o alarmă pentru a ne trezi decât atunci când călătorim. Treziţi-vă singuri”.
- Renunţaţi la fumat şi evitaţi alcoolul. Atacurile de cord sunt mai frecvente la persoanele care fumează. Renunţarea la fumat ajută la scăderea riscului de boli de inimă. În mod similar, este o idee bună să vă limitaţi consumul de alcool sau să evitaţi alcoolul cu totul.
- Dacă aveţi un istoric familial de infarct miocardic sau de boli de inimă - în special la rudele de gradul întâi, cum ar fi părinţii sau fraţii - sau nu sunteţi sigur de riscul dumneavoastră, discutaţi cu medicul dumneavoastră care vă poate ajuta să stabiliţi cel mai bun plan pentru a vă proteja sănătatea inimii.
Deşi poate părea copleşitor să faceţi atât de multe schimbări, este bine să reţinem, spune dr. Kopecky că nimic din ceea ce facem nu este niciodată prea puţin sau prea târziu când vine vorba de sănătatea inimii. Chiar şi schimbările mici se pot aduna şi ne pot ajuta să ne protejaţi sănătatea inimii.
„Aşa că faceţi ceea ce puteţi cât de des puteţi şi sărbătoriţi succesele pe parcurs", ne îndeamnă medicul.
