Un studiu de pionierat, realizat de cercetători din Finlanda şi Marea Britanie, sugerează că infarctul miocardic ar putea avea o componentă infecţioasă, schimbând radical perspectiva asupra acestei afecţiuni. Cercetarea a constatat că biofilmele bacteriene ascunse în plăcile aterosclerotice pot fi activate de factori externi, declanşând inflamaţie şi ruperea plăcii, ceea ce duce la infarct. Aceste cunoştinţe deschid noi direcţii pentru diagnostic, tratament şi chiar dezvoltarea de vaccinuri pentru prevenirea bolii coronariene.
Un studiu inovator, realizat de cercetători din Finlanda şi Marea Britanie, a demonstrat pentru prima dată că infarctul miocardic, numit frecvent şi atac de cord, ar putea fi o boală infecţioasă.
Această descoperire contrazice cunoştinţele existente legate de patogeneza infarctului miocardic şi deschide noi direcţii pentru tratament, diagnostic şi chiar dezvoltarea unui vaccin.
Potrivit cercetărilor, infarctul miocardic poate fi declanşat de o infecţie.
Utilizând o gamă largă de metodologii avansate, studiul a constatat că, în cazul bolii coronariene, plăcile aterosclerotice bogate în colesterol pot adăposti un biofilm gelatinos şi asimptomatic, format de bacterii pe parcursul timpului, chiar şi în zeci de ani.
Bacteriile latente din biofilm sunt protejate atât de acţiunea sistemului imunitar, cât şi de antibiotice, deoarece structura biofilmului împiedică pătrunderea acestor medicamente.
O infecţie virală sau un alt factor extern poate activa biofilmul, determinând multiplicarea bacteriilor şi declanşarea unui răspuns inflamator.
Inflamaţia poate determina fisurarea stratului fibros al plăcii, ceea ce duce la formarea unui tromb (cheag de sânge) şi, în final, la producerea infarctului miocardic.
Profesorul Pekka Karhunen, care a condus studiul, menţionează că, până acum, s-a presupus că evenimentele care duc la boala coronariană erau iniţiate doar de lipoproteinele cu densitate joasă („colesterolul rău” - LDL) oxidate, pe care organismul le recunoaşte drept o structură străină.
„Se bănuia de ceva timp că bacteriile ar putea fi implicate în boala coronariană, dar până acum au lipsit dovezile directe şi convingătoare. Studiul nostru a demonstrat prezenţa materialului genetic (ADN) provenit de la mai multe bacterii din flora orală în interiorul plăcilor aterosclerotice”, a declarat miercuri prof. Karhunen, citat într-un comunicat al Universităţii Tampere, din Finlanda.
Validarea rezultatelor s-a realizat prin crearea unui anticorp special conceput pentru a identifica bacteriile descoperite. Acest anticorp a indicat, în mod surprinzător, prezenţa structurilor de biofilm în ţesutul arterial. În cazurile de infarct miocardic, s-a constatat că bacteriile au fost eliberate din biofilm, iar organismul a reacţionat printr-un răspuns imun puternic. Această reacţie inflamatorie a dus la ruperea plăcii bogate în colesterol, favorizând formarea cheagului şi declanşarea infarctului.
Aceste constatări deschid calea pentru dezvoltarea unor strategii noi de diagnostic şi tratament pentru infarctul miocardic.
Mai mult, avansează posibilitatea prevenirii bolii coronariene şi a infarctului miocardic prin vaccinare.
Studiul a fost realizat de Universităţile din Tampere şi Oulu, Finnish Institute for Health and Welfare şi Universitatea Oxford.
Probele de ţesut au fost obţinute de la persoane care au decedat în urma morţii cardiace subite, precum şi de la pacienţi cu ateroscleroză care au fost supuşi intervenţiilor chirurgicale pentru curăţarea arterelor carotide şi periferice.
Cercetarea face parte dintr-un amplu proiect european de cercetare cardiovasculară finanţat de Uniunea Europeană (UE), care implică 11 ţări, şi a primit finanţare şi de la Fundaţia Finlandeză pentru Cercetarea Cardiovasculară (Finnish Foundation for Cardiovascular Research) şi de la Fundaţia Jane şi Aatos Erkko.
Un articolul ştiinţific care detaliază acest studiu a fost publicat, luna aceasta, în Journal of the American Heart Association - JAHA.
Biofilm bacterian asimptomatic care căptuşeşte o placă coronariană bogată în colesterol. Foto: Grupul de cercetare al profesorului Pekka Karhunen, Universitatea Tampere, 27 august 2025.