Inima adultă îşi poate reface parţial ţesutul muscular după un infarct miocardic. Oamenii de ştiinţă au obţinut, pentru prima dată, dovezi directe că inima umană generează celule musculare noi după un infarct.
După un infarct miocardic, inima umană nu rămâne complet lipsită de capacitatea de a-şi reface ţesutul afectat, potrivit unor date care arată că organismul produce noi celule musculare cardiace, deşi acest proces nu este suficient pentru a preveni deteriorarea funcţiei inimii.
Autorii arată că, deşi infarctul duce la apariţia unor zone de ţesut fibros, cicatricial, în muşchiul inimii apare un proces de regenerare celulară.
Până în prezent, se considera că moartea celulelor cardiace în urma unui infarct miocardic duce la leziuni ireversibile, care reduc permanent capacitatea inimii de a pompa sângele către organe.
Analiza ţesutului cardiac uman a arătat însă prezenţa mitozei, procesul prin care celulele se divid şi se multiplică, în zonele afectate de infarct.
Fenomenul fusese observat anterior la şoareci, dar acesta este primul studiu care demonstrează direct regenerarea celulelor muşchiului cardiac la oameni.
Această descoperirea nu diminuează gravitatea infarctului miocardic, întrucât capacitatea naturală de regenerare observată este redusă şi nu este suficientă pentru a preveni apariţia insuficienţei cardiace.
Totuşi, rezultatele deschid posibilitatea dezvoltării unor terapii care să stimuleze această capacitate naturală a inimii de a produce noi celule musculare.
Studiul a fost posibil datorită utilizării, în premieră mondială, a unor probe de ţesut cardiac prelevate de la pacienţi în viaţă, în timpul operaţiilor de bypass coronarian.
Probele au fost recoltate de la pacienţi, atât din zone afectate de boală, cât şi din zone neafectate ale inimii, printr-o tehnică dezvoltată de cercetători de la Universitatea Sydney, Spitalul Royal Prince Alfred şi Institutul Baird, din Australia.
Această abordare oferă un model de laborator bazat pe ţesut cardiac uman viu, considerat mai apropiat de realitatea biologică decât modelele experimentale anterioare.
Potrivit autorilor, utilizarea acestor probe permite obţinerea unor date mai precise pentru dezvoltarea de tratamente noi.
În cadrul cercetării, au fost identificate şi mai multe proteine despre care se ştia deja, din studii pe animale, că sunt implicate în regenerarea inimii, ceea ce ridică perspectiva ca aceste mecanisme să fie investigate şi la om.
Bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces la nivel mondial şi sunt responsabile de aproximativ 24% dintre decesele din Australia.
Un infarct miocardic poate distruge până la o treime din celulele inimii, şi, deşi supravieţuirea s-a îmbunătăţit semnificativ în ultimii ani, mulţi pacienţi ajung să dezvolte insuficienţă cardiacă.
În prezent, transplantul cardiac este singura opţiune curativă pentru această afecţiune, însă numărul de organe disponibile este mult sub necesar.
Cercetătorii subliniază că obiectivul pe termen lung este folosirea acestor descoperiri pentru a dezvolta terapii care să stimuleze formarea de noi celule cardiace şi să contribuie la regenerarea inimii după infarct.
Studiul a fost publicat în revista Circulation Research.
