Un progres medical remarcabil deschide noi orizonturi în prevenţia bolilor cardiovasculare. Cercetătorii au descoperit că un simplu RMN poate dezvălui, cu zece ani înainte, riscul de infarct sau AVC (accident vascular cerebral), chiar şi în lipsa unor simptome evidente sau factori de risc clasici. Această descoperire ar putea redefini strategiile de screening şi tratament timpuriu, cu beneficii directe pentru practica medicală şi pentru pacienţi.
Studiul a fost realizat de experţi de la Facultatea de Medicină a Universităţii Dundee, din Scoţia (Marea Britanie), care au identificat că o masă mai mare a ventriculului stâng al inimii, dar aflată încă în limite normale, ar putea indica un risc sporit de evenimente cardiovasculare viitoare, chiar dacă organul funcţionează normal la momentul evaluării.
Rezultatele, care indică şi diferenţe între bărbaţi şi femei, au fost publicate în revista Radiology.
„Este o descoperire extrem de interesantă şi semnificativă. Am analizat mii de dosare medicale şi a devenit evident că masa ventriculului stâng este un indicator clar al riscului viitor de boală cardiovasculară”, a declarat prof. Jill Belch, din cadrul Diviziei de Cercetare Cardiovasculară a Facultăţii de Medicină, care a condus studiul, citată într-un comunicat.
Ceea ce a făcut ca descoperirea să fie cu adevărat interesantă a fost diferenţa pe care cercetătorii au observat-o între bărbaţi şi femei.
Rezultatele studiului TascForce s-au bazat pe date colectate de la voluntari între ianuarie 2008 şi februarie 2013.
Un număr de 5.015 de voluntari, toţi cu vârsta de peste 40 de ani şi fără antecedente de boli cardiovasculare, au participat la faza de colectare a datelor, ştiind că informaţiile lor vor fi analizate din nou un deceniu mai târziu. Dintre aceştia, 1.528 au fost supuşi unui RMN.
„La bărbaţi, am constatat că un ventricul stâng mai mare, pe care-l asociem cu infarct şi AVC, era corelat cu tensiunea arterială diastolică (valoarea inferioară) aflată încă în limite normale, dar spre extremitatea superioară. La femei, am identificat o legătură între creşterea masei ventriculului stâng şi colesterol. Şi în acest caz, valorile erau în intervalul superior a ceea ce considerăm normal. Atât tensiunea cât şi colesterolul se situau la niveluri care, în mod normal, nu ar fi determinat iniţierea unui tratament preventiv”, a explicat prof. Jill Belch.
Echipa a identificat astfel un potenţial marker timpuriu al bolilor cardiovasculare, care poate fi detectat printr-un simplu RMN.
Procedura este disponibilă pe scară largă şi uşor de efectuat, iar acest studiu a demonstrat că poate identifica persoane predispuse la afecţiuni cardiovasculare chiar şi în absenţa altor factori evidenţi, cu până la zece ani înainte de apariţia unui eveniment.
Capacitatea de a oferi tratament preventiv pacienţilor aflaţi într-un stadiu în care funcţia lor cardiacă este încă normală ar putea preveni numeroase decese cauzate de afecţiuni cardiovasculare, subliniază autorii studiului.
„Voluntarii care au participat la acest studiu nu prezentau niciun risc imediat de boală cardiacă, ceea ce este remarcabil, pentru că ne permite să identificăm şi să tratăm pacienţii înainte ca vreun organ să fie afectat”, a spus prof. Belch.
Ventriculele sunt cele două camere inferioare ale inimii, aflate de fiecare parte a acesteia. Ele primesc sângele din camerele superioare şi îndeplinesc funcţii diferite: ventriculul drept direcţionează sângele către plămâni pentru a fi oxigenat, iar ventriculul stâng îl pompează în restul corpului.
Modificările structurale ale ventriculului stâng constituie un indicator recunoscut pentru un risc crescut de boli cardiovasculare, manifestându-se în stadii incipiente ale afecţiunii şi semnalând probleme de sănătate cardiovasculară, precum hipertensiunea.
Cu toate acestea, implicaţiile asociate categoriilor de pacienţi cu risc scăzut sau moderat au fost, până acum, mai puţin cunoscute.
„Concluziile studiului arată clar că trebuie să încurajăm bărbaţii să îşi monitorizeze şi să îşi reducă tensiunea diastolică, în timp ce pentru femei ar trebui să intensificăm utilizarea statinelor într-un stadiu mai timpuriu, pentru a controla nivelul colesterolului”, a mai menţionat prof. Belch.
Boala cardiovasculară poate face referire la mai multe afecţiuni care îngustează sau blochează vasele de sânge, inclusiv infarct, AVC şi insuficienţă cardiacă.
În timp ce unele persoane sunt predispuse genetic, factorii care pot creşte probabilitatea de a dezvolta boli cardiovasculare includ fumatul, obezitatea, un regim alimentar dezechilibrat şi lipsa activităţii fizice.
