Menţinerea sănătăţii inimii creşte supravieţuirea după cancer, indică un studiu, care s-a bazat pe datele unuia dintre cele mai ample studii populaţionale din lume. Cercetătorii au constatat că obiceiurile sănătoase pentru inimă reduc riscul de deces după un diagnostic de cancer, un stilul de viaţă sănătos fiind asociat cu o supravieţuire mai bună la pacienţii cu cancer.
Adoptarea unui stil de viaţă sănătos, cunoscut pentru rolul său în prevenirea bolilor cardiovasculare, este asociată şi cu o supravieţuire mai bună la persoanele diagnosticate cu cancer. Activitatea fizică regulată, alimentaţia echilibrată, evitarea fumatului şi controlul greutăţii şi al tensiunii arteriale par să joace un rol important chiar şi după apariţia unei boli oncologice.
Aceste concluzii provin dintr-un studiu realizat în cadrul Proiectului UMBERTO, desfăşurat de Platforma Comună a Fondazione Umberto Veronesi ETS şi Unitatea de Epidemiologie şi Prevenţie a I.R.C.C.S. Neuromed, din Pozzilli, în colaborare cu Universitatea LUM „Giuseppe Degennaro” din Casamassima.
Cercetarea a fost publicată marţi, în revista European Heart Journal şi se bazează pe datele Studiului Moli-sani, unul dintre cele mai ample studii populaţionale din lume, coordonat de Neuromed.
Cercetătorii au urmărit timp de 15 ani un grup de 779 de adulţi italieni, femei şi bărbaţi, care aveau deja un diagnostic de cancer la momentul includerii în Studiul Moli-sani. Starea lor de sănătate a fost evaluată folosind scorul Life’s Simple 7 (LS7), un instrument dezvoltat de Asociaţia Americană a Inimii (American Heart Association - AHA), care evaluează şapte factori clasici legaţi de stilul de viaţă şi riscul cardiovascular: fumatul, activitatea fizică, alimentaţia, greutatea corporală, tensiunea arterială, colesterolul şi glicemia.
Pe baza acestui scor, cercetătorii au analizat gradul de respectare a comportamentelor sănătoase şi legătura acestora cu riscul de mortalitate.
Rezultatele arată că participanţii cu obiceiuri de viaţă mai sănătoase au avut un risc de deces cu 38% mai mic comparativ cu cei cu un stil de viaţă nesănătos.
În plus, fiecare creştere cu un punct a scorului LS7 a fost asociată cu o reducere de 10% a mortalităţii prin cancer.
„Studiul nostru arată că un scor bazat pe factori tradiţionali de risc cardiovascular, deja validat în populaţia generală, poate estima o supravieţuire mai bună chiar şi la persoanele cu antecedente de cancer”, a declarat Marialaura Bonaccio, primul autor al studiului şi cercetător principal al Platformei Fondazione Umberto Veronesi ETS – I.R.C.C.S. Neuromed.
Potrivit acesteia, adoptarea unor obiceiuri precum alimentaţia sănătoasă, activitatea fizică regulată şi menţinerea unei greutăţi adecvate reprezintă un sprijin concret pentru persoanele care au trecut sau trec printr-o boală oncologică.
Analiza a arătat că legătura dintre stilul de viaţă sănătos şi supravieţuire a devenit şi mai puternică atunci când componenta „regim alimentar” din scorul LS7, bazată iniţial pe criterii generale de alimentaţie sănătoasă, a fost înlocuită cu aderenţa la dieta mediteraneană.
Asocierea favorabilă s-a menţinut inclusiv pentru mortalitatea de cauză cardiovasculară.
Modelul alimentar mediteranean, caracteristic Europei de Sud şi bogat în fructe, legume, cereale integrale, leguminoase, peşte şi ulei de măsline extravirgin, s-a dovedit astfel benefic nu doar pentru sănătatea inimii, ci şi pentru persoanele care trăiesc cu cancer.
Potrivit autorilor, o mare parte din relaţia dintre stilul de viaţă sănătos şi reducerea mortalităţii poate fi explicată prin factori biologici comuni bolilor cardiovasculare şi cancerului: inflamaţia cronică de intensitate scăzută, frecvenţa cardiacă şi nivelurile sanguine de vitamina D. Aceste rezultate susţin existenţa unui fond biologic comun care leagă cele două tipuri de afecţiuni.
„Studiul confirmă o ipoteză ştiinţifică de mare interes, şi anume că boli cronice aparent diferite, precum cancerul şi afecţiunile cardiovasculare, pot avea baze biologice comune şi mecanisme similare de dezvoltare şi progresie”, a explicat Maria Benedetta Donati, cercetător principal al studiului.
Specialiştii subliniază că rezultatele întăresc rolul stilului de viaţă sănătos şi al prevenţiei primare nu doar în reducerea riscului de boli cronice, ci şi în îmbunătăţirea prognosticului şi a calităţii vieţii la persoanele care au avut cancer.
Autorii consideră că studiul subliniază importanţa unei abordări integrate a sănătăţii, în care alimentaţia, activitatea fizică şi restul obiceiurilor de viaţă sănătoasă se susţin reciproc şi pot avea un impact asupra mecanismelor comune asociate bolilor cardiovasculare şi cancerului.
